-
Arta de a călători
Autor: Alain de Botton Titlu original: The Art of Travel Traducere: Radu Şorop (Vellant), citită in română Naționalitate: elvețian Gen: non-ficțiune Anul apariției: 2002 Nr. pagini: 258 (Vellant) Citate: Arta de a călători Alte cărți de același autor: – Nota mea: 3/5 Într-un an în care n-am călătorit deloc, mi-am cumpărat Arta de a călători în speranța de a-mi îmbunătăți metodele, dar și pentru a-mi aduce aminte cum se face. De Alain de Botton auzisem numai de bine. Parcă Lavinia era entuziasmată la un moment dat că îi răspunsese pe Twitter la un post, dar mai mult de atât, eram sigură că Madelaine din Intriga matrimonială era obsedată de una…
-
Dragă, Românie,
Sper din suflet ca la anul, de ziua ta, să-ți scriu o scrisoare mai veselă, mai frumoasă, care să nu te întristeze și care să nu te mai critice. Vreau, însă, să îți urez câte ceva și mă rog, crede-mă, chiar mă rog, să ți se îndeplinească. Îți urez ca omenilor care te conduc să înceapă să le pese de cei pe care îi conduc, pe cei care te formează, pe cei care ajung să spună: „România asta de rahat” (cu variantele bine știute). Nu, nu tu ești de rahat ci unii dintre oamenii care locuiesc între granițele tale, pentru că tu nu ești decât un spațiu geografic care îi…
-
Umbre peste o dorință împlinită
N-am făcut niciodată un secret din faptul că îmi doresc nespus să plec din România. Pe Facebook, puțin pe blog, dar mai ales prin viu grai, oricui a avut chef să mă asculte, am vorbit despre viața pe care mi-o doresc și aș putea-o avea departe de România. Motivele sunt destule: de la sistemul defectuos până la mașinile parcate pe trotuar, de la condițiile din spitalele de stat până la lipsa unui spital privat de pediatrie, de la corupție până la autorități cărora nu le pasă suficient. În fine, nu e nevoie să enumăr eu tot ce ne deranjează pe toți în țara asta. Gândiți-vă fiecare la un singur lucru…
-
Copilul meu vesel
Nici nu știu cât a trecut de când am povestit ultima oară despre Ada. E drept că am menționat-o pe ici pe colo, dar nu cu prea multe detalii. Adevărul e că nici nu știu ce să povestesc. A crescut, râde într-una, ceea ce mă face foarte fericită pentru că iubesc copiii veseli și mă bucur că Ada e foarte veselă. Gângurește și zâmbește cu gingiile pe afară, îi place să fie zgâlțâită și „chinuită” și mie-mi pare bine pentru că îmi place s-o „chinui”. Mă distrează cum râde când eu vorbesc serios cu ea și îi explic treburi importante, când se hlizește la mine cu biberonul în gură în…
-
Wanderlust amorțit
Nu trebuie să fii cititor fidel al acestui blog ca să îți dai seama că una dintre pasiunile mele e călătoria. E de ajuns să te uiți în meniul de deasupra pozei din header și să vezi că am o pagină numită Călătorii. Sau poți da scroll și vei vedea că sub articole am două categorii mari și late: „tomata călătoare” și „tomata cititoare” (o altă pasiune la fel de arzătoare). Totuși, dacă ești cititor fidel, probabil ai observat că anul ăsta articolele din călătoriile mele au lipsit. Pentru că și călătoriile au lipsit. 2015 a fost singurul an din cel puțin ultimii 10 în care n-am călătorit deloc. Vizita…
