tomate si gogonele
-
Balada unui afemeiat
Chiar în momentul în care mă simţeam singur-singurel, mi-ai apărut în cale, brutal, asemeni unui pumn în gură. Drumul vieţii mele se derula tot drept, iar întalnirea noastră a fost de fapt un accident asurzitor. Îmi venea să plâng ca un nou-nascut, aproape să urlu ca un animal prins în cursă. Iubirea-i violentă. Violentă pe dinauntru, ca un vulcan. Am rătăcit pe drumuri şi în inimile oraşelor, am părăsit şi doamne şi femei uşoare, dar înaintea ta cad la picioare şi mă abandonez milei tale. Pentru că adevărul nu seamănă cu nimic. Dacă mi-ai cere să cred în mâine, dacă mi-ai cere să-ţi plantez flori în gradină şi să dorm…
-
Episod de fantezie
Încă nu-i adresase nici o replică de când ajunsese la cafenea. Nu-l învrednicise nici măcar cu o privire serioasă, în afară de cele aruncate într-o doară, atunci când el vorbea şi inevitabil toţi se uitau la el. Îşi dorea însă să poată stărui cu pupilele aţintite pe chipul lui, dar ştia că dacă o face, toată perversitatea gândurilor ei i se va citi în privire. Trecură deja mai mult de trei sferturi de oră şi totul părea vesel, scăldat în alcool, cafea şi fum de ţigări. Voci amestecate erau de nedesluşit pentru urechile ei în care răsunau numai fantezii legate de mâinile şi buzele lui. Când deja nu se mai…
-
Pe jos, in toaleta femeilor
Bubuiturile ce se auzeau din strada treceau de geamurile fumurii si de intunericul laptos ce se prefacea ca ii ocroteste. Impungeau tacerea si le sadea teroarea tot mai adanc in inimi. Biroul era prea larg pentru cata teama era concentrata in coltul in care nouă oameni se strangeau unii in altii. Tinere ce de dimineata alesesera sa mearga la lucru, tineri ce se aflau acolo pentru ca ratasera momentul inarmarii si pe care frica si lasitatea ii tinea departe de infernul dezlantuit, el pentru ca venise sa fie aproape de ea si ea, ei bine ea nici nu mai intelegea rostul prezentei ei acolo. Groaza i se prelingea cu repeziciune…
-
Necunoscutul dintre picioarele mele
Tinandu-i in continuare mana intr-a lui, intra in holul hotelului, rezerva o camera, ia cheia si pe ea o trage dupa el. Ea are impresia ca totul in jurul ei se invarte, mirosurile devin insidioase, culorile sunt mai vii, suntele atenuate, si ea se lasa purtata, ghidata de acest barbat pe care nu-l cunoaste. Fara a-si da seama, se trezeste in fata camerei. Cheia se strecoara in yala si el aluneca in intuneric pentru a-i face loc sa intre. Ea il priveste, ezita; o ultima ezitare si intra in camera. Tocurile ascutite inteapa mocheta unul cate unul. Niciodata nu si-ar fi imaginat intalnirea in felul asta. Dorinta e acolo, in…
-
Chipul unei tristeţi
Ma uit in geamul negru si-mi vad zambetul schingiuit de valurile lui. Imi cunosc zambetul si stiu ca nu e asta. Geamul incarcat de umbra si valurile lui imi fac zambetul sa para bolnav. Imaginea lui e reflexia gandurilor mele, e boala ce il sugruma invinetindu-l. Si totusi ramane acolo, intiparit pe fata mea neagra din geam. Incerc sa ii deslusesc intelesul, sa-mi aranjez gandurile in rafturile mintii. N-am mai facut de mult curatenie si toate sunt aruncate unele peste altele; pe unele trebuie sa le arunc, nu mi se mai potrivesc, pe altele as putea sa le modific pentru a le mai putea folosi putin. Iar pe altele trebuie…