Adevărul despre luna iulie

Sunt datoare cu câteva articole, dar în special cu cel despre ce s-a ales din programul meu de vară. Unora li s-a părut ambițios, altora SF ce am de gând să fac gravidă fiind în luna a 7-a. Unii m-au certat pentru că așa am ales să-mi petrec vacanța, că în mod normal, curățenia nu ar trebui să se regăsească în ea. Ei, cu liniuță, să recapitulăm:

Să chem instalatorul să monteze caloriferul în camera Adei – asta-i nr.1 pe lista Sotzului și a zis că nu-l interesează ce fac în rest, dar să fac bine să rezolv treaba asta.

L-am chemat, l-a montat, a curs un pic de apă sub el, l-am bănuit că ar fi spart, am chemat din nou instalatorul și n-a mai curs, aparent nici spart nu e. Așteptăm iarna să vedem dacă funcționează.

Să chem electricianul să ne schimbe aplicele de pe hol.

Electricianul e vecinul de lângă ușa noastră. Nu l-am chemat încă.

Să fac curat în dulapurile și sertarele de prin casă, că nu se mai înțelege om cu persoană în ele și nici nu mai găsesc nimic. Un dulap pe zi.

Nici asta n-am făcut atunci. Dar am făcut acum vreo 3 săptămâni curățenie în sertarele biroului meu, într-unul din sufragerie, iar săptămâna trecută am făcut curat în debara. Mi-au mai rămas dulapul meu, dulapul de pantofi și cel de condimente. Plus vreo 3 în sufragerie, dar alea mai așteaptă că încă n-am găsit alt loc pentru ce-i în ele.

Să citesc o carte la 3 zile (sub 300 de pagini)

Am citit doar două cărți în câte 3 zile: Roman pentru doamne și Adam și Eva. După care, am născut la mijlocul cărții lui Harper Lee.

Să văd un film pe zi (preferabil de dimineață, că-s destul de matinală)

N-am văzut nici un film în iulie, dar am văzut fix 3 filme și-un sfert de când e Ada cu mine.

Să recuperez cu serialele – un episod-două când am vreme

N-am recuperat în luna a 7-a, dar am intrat într-un binge watching după ce-am născut.

Să fac curat în boxă – adică să arunc niște cutii goale de carton și să mut niște borcane pe rafturi, nimic greu

Da, asta am făcut imediat după ce-am scris programul pe blog. Deci gravidă. Cu Sotzu împreună. Erau o grămadă de cutii goale una peste alta de nu mai puteai deschide ușa. Avem o tonă de nimicuri acolo, duse jos că poate ne-or trebui la un moment dat. Foarte puține chiar ne mai trebuiesc. Dar o să intru mai adânc în problemă când mi-o veni cheful.

Să spăl și să calc hainele Adei

Începusem, dar n-am terminat. Că m-a apucat născarea. Nici măcar pătuțul ei nu era montat. Acum e și servește pe post de suport de haine, perini si pături.

Să mă întâlnesc cu prietenele pe care nu le-am văzut demult

Nebuloasa a fost singura cu care am apucat să mă văd. Pe căldurile alea nu îmi venea să-mi scot nasul afară din casă.

Să cos draperia pentru camera Adei și o semi-draperie pentru un geam de pe balcon

Nu. Dar chiar azi m-am uitat pe Pinterest și m-a lovit cheful de cusut. Să vedem cât mă ține și când mă apuc.

Să repar/scurtez diverse haine care așteaptă de prea multă vreme

:)) aiurea. Evident că nu.

Poate să fac și ceva fuste, că e cerere

=))

Să rezolv cu doctorul de familiei al Adei

M-am dus, dar a zis să revin când am copilul și certificatul de naștere.

Să schimb numele de pe contractele de curent și gaz că încă sunt pe numele părinților mei

Nici asta n-am apucat, dar e vreme și eu am nevoie de destinații în plimbările mele cu Ada. Urmează să le rezolv și pe alea.

Să suspend PFA-ul

Aoleu, ăsta a fost cel mai crunt task de pe lista asta. Am zis că înnebunesc cu nervii la Registrul Comerțului, mai ales când am frecat menta pe coridoare de la 8:30 dimineața până la 13 după amiaza, dar și asta pentru că o fată avea nevoie să vină mai târziu și mi-a dat numărul ei. Chiar nu vreau să povestesc că mă enervez din nou. Și-s bine dispusă.

Să mai cumpăr ce am de cumpărat pentru Ada (produse de igienă, scutece, trusa medicala, de-astea…)

A cumpărat Sotzu când eram în spital.

Să-i cumpăr cercei

Asta da. I-am cumpărat împreună, chiar pe la jumătatea lui iulie. Și tati i-a ales. Cu albastru. De fapt 2 în 1, că pe o parte sunt cu pietricele albe.

Să spăl geamurile. Nu vă impacientați, nu e așa greu. Stau la parter și le spăl de afară cu racleta cu coada lungă 🙂

Right… nici acum nu-s spălate, dar bine că mi-am adus aminte.

Să transform o lenjerie de pat cumpărată de la Lidl.

Nici asta n-am făcut, dar m-am gândit de multe ori să mă apuc. Se pune? Nu? Bine. O să rezolv.

Deci, mai mult NU decât DA, dar am o scuză: de multe n-am avut chef nu că n-am putut. V-am zis eu că o să râdem. Dar și că o să râd eu de toate amenințările că nu voi mai putea face nimic de când vine copilul. Ei, aș. Vedeți bine că multe dintre ele le-am făcut după ce-a venit copilul. Știu, vor veni vremuri mai grele când Ada o să fie mobilă și-o să mișune prin toată casa. Până atunci sunt relaxată.