io, io şi iarăşi io
-
Am fost și internată în spital
În 9 ani de când suntem aici m-am plimbat pe la doctori, nu zic nu, am vizitat și Urgențele de câteva ori cu Ada, (nimic serios, doar panică de a mea) o dată cu Sotzu’, am vizitat și alți bolnavi internați, dar la mine a fost prima oară și m-au și internat. Luați popcorn că vă povestesc. Problemele mele cu stomacul au existat încă de când eram copil, însă totul s-a declanșat în 2010 după moartea tatălui meu, când o perioadă cu mult stres mi-a provocat o gastrită. Am scăpat de ea și de durerile incredibile în coșul pieptului, dar am mai avut episoade sporadice de-a lungul anilor. Fast-forward până…
-
Ce mai înseamnă acasă?
Unii dintre noi pot da răspunsul asta banal într-o milisecundă, alții poate nu s-au gândit la asta pentru că nu a fost nevoie, alții au mai multe răspunsuri – în general emigranții sau cei cu case în mai multe locuri. Cred că eu mă încadrez în ultima categorie, dar stați cu mine… că în articolul ăsta încerc să îmi dau seama pe măsură ce scriu. Citesc Being Mortal de Atul Gawande și am dat de un paragraf unde persoanele în vârstă și bolnave refuză cu obstinație să părăsească locul acela care înseamnă ‘acasă’ pentru ei în favoarea unei camere într-o instituție de îngrijire. Acasă e locul în care se simt…
-
O listă de fericiri instantanee
Iar am intrat pe Feedly, iar m-am simțit inspirată 🙂 De data asta de către Diana că e cu liste și unul dintre hobby-urile mele sunt listele – apropos de alt articol al ei, despre care aș dori să spun pe scurt că inventarierea (că ăsta mi se pare că e cuvântul corect) cărților citite (sau a celor pe care doresc să le citesc), a filmelor văzute, a locurilor vizitate (și a celor pe care îmi doresc să le vizitez) este o activitate care îmi aduce multă bucurie. Nu satisfacție, nu recunoștință, nu răsplată, pur și simplu e o plăcere neînțeleasă de a inventaria și ordona chestii în liste de toate…
-
Povești rămase în stand-by
Am fost bolnavă săptămână trecută. O răceală, nu cred că a fost gripă pentru că față de poveștile pe care le-am auzit de la cunoscuți, la mine a fost mult mai blândă situația. N-am avut febră, n-am avut dureri dubioase, dar cu toate astea tot am stat o săptămână acasă. A început, ca de obicei, cu o durere de gât după date-ul cu Sotzu’ prin oraș într-o zi senină, dar friguroasă. Au venit și mucișorii, puțină tuse, însă ce m-a supărat a fost moleșeală continuă. Mă culcam la ora 20, mă trezeam noaptea pe la 1, citeam pentru că nu mai aveam somn și adormeam din nou în jur de…
-
Vreau mai puțin
Planurile de început de an sunt un obicei pe care nu îl mai practic demult. Cred că de când am luat pauză de la blog. Nu o să mă apuc din nou de ele, să îmi setez targeturi, țeluri și deadline-uri, am calendarul prea plin să mai adaug dorințe în el. Însă tot vreau să las aici scris că în 2025 vreau mai puțin. Așa cum scrie în imaginea de mai sus: mai puțin stres, mai puțină alergare dintr-o parte în alta, mai puține evenimente, mai puține deplasări. Dacă ați urmărit retrospectivele, în special cele cu ieșiri și călătorii… ați văzut că am fost tare ocupată. Aș putea spune că…
