tomata cititoare
-
Cu Oana la Londra, a doua oară în 2026 (sau Londra pentru cititori)
Iubesc să călătoresc singură. Cu orice ocazie mi se oferă să o șterg de acasă neînsoțită, spun da, dacă se alinează toate ca să nu fie nevoie de mine undeva. Bine, îmi place să călătoresc singură cam un weekend prelungit și numai dacă am un scop, adică o conferință (ca cea de la Londra) sau de rezolvat cu actele prin România (ceea ce nu îmi place deloc). Pentru conferința de la Londra am luat bilete de avion, special foarte de dimineață pentru că stabilisem cu Oana să ne petrecem ziua împreună. Am dormit 3 ore în noapte aia, îmi picau ochii în gură de somn când am aterizat la Stanstead,…
-
Brigidfest 2026
Am luat decizia anul trecut că nu voi mai sări peste Brigidfest decât dacă nu sunt în oraș sau sunt bolnavă. Pe 6 februarie a avut loc a 8‑a ediție (a 3‑a pentru mine) și ca în celelalte rânduri a fost informativă, amuzantă și foarte călduroasă. Cele trei autoare, de care nu auzisem până nu am rezervat biletele (gratuite) – dar asta nu mă împiedică să merg – au fost Vona Groarke, Wendy Erskine și Cathy Sweeney. Din păcate nu mi-am luat notițe și totul a trecut destul de repede, dar spre deosebire de ediția precedentă, m-au convins să cumpăr toate cărțile, dar cea a Vondei Groarke nu mai era…
-
“Intre zi si noapte” – Henriette Yvonne Stahl
O reclamă pentru generația nouă ar suna cam așa: Scris în 1942, romanul are în centru un personaj feminin, Zoe, pe care am putea-o lesne caracteriza ca unhinged, cu traume familiale severe, dependențe, abuzuri de toate felurile, cu un trecut și un comportament misterios – magnetul potrivit pentru Ana, o tânără cu complex messianic, hotărâtă să îi fie alături orice ar fi. Felul în care Henriette Yvonne Stahl pătrunde în mintea Anei, prietenia ei cu Ștefan Banea – greu de închipuit la vremea aceea și din cauza diferenței de vârstă și a sincerității cu care își vorbesc – descrierea grotescului și a mizeriei familiei Vrânceanu Mihalcea, relația foarte…
-
De ce îi citesc eu Adei?
Cred că articolul ăsta o să fie o salată cu de toate pentru că ideea principală era să scriu despre cărțile în română pe care i le citesc eu Adei, chiar dacă are aproape 10 ani. Dar o să încep cu niște explicații, să rămână scrise pentru când vom vrea să ne aducem aminte. Să avem dovezi :)) Ada nu citește cu plăcere și la început, pentru mine asta a fost o părere de rău, chiar o dezamagire. Până mi-am adus aminte că nici eu nu citeam de plăcere când eram de vârsta ei, deși am învățat să citesc de la 5 ani. Singura carte pe care am citit-o înainte…
-
Întâlniri cu autori (C. McCann, C. Ngozi-Adichie, R. Kushner, J.-B. Andrea)
Cărțile obișnuiau să fie o categorie constantă și foarte actualizată a blogului în anii precedenți, dar pentru că Instagramul cere mai puțin timp de la mine, ele abia mai apar pe aici, însă acolo constituie jumătate (dacă nu mai mult) din conținutul contului meu. Însă nu doar despre cărți vă vorbesc azi, ci despre întâlnirile mele cu creatorii lor: scriitorii. Berlinul a fost mai mult decât generos cu invitarea autorilor de talie internațională și eu am profitat din plin. Despre cele trei autoare de la Brigidfest am scris deja, încă nu am ajuns să citesc niciuna dintre cele două cărți cumpărate, însă sunt pe lista anului ăstuia. Colum McCann – 10…
