În urma atacurilor de la Paris de anul trecut, am plecat către Berlin cu inima strsânsă, cu bucuria îndoită și cu convingerea că Berlinul nu va scăpa de un atac. Am plecat în multe zile de acasă gândidu-mă că în timp ce-mi citesc cartea în tren sau mă joc cu Ada arătându-i tot felul de lucruri pe geam, vreun extremist e atașat de-o bombă și-n liniștea trenului răsună Allahu Ackbar care nu ne va da ocazia nici să ne gândim la cei dragi pe care-i lăsam în urmă. Au fost alte zile în care Sotzu’ pleca la Köln, trecând prin alt loc preferat al teroriștilor: aeroportul. Mă durea stomacul până…

Dacă nu mai scriu și alt fel de articole, risc ca blogul meu să se transforme într-unul cu recenzii de cărți. Nu că m-ar deranja să scriu doar despre cărți, dar nu vreau să-i schimb „nișa”. Așa că, cel mai la îndemână articol pe care pot să-l scriu, cu liniuțe și poze, este cel despre ce-am mai făcut. Și acuma văd că era încă vară când îl scriam pe ultimul 😛 Din septembrie încoace: – am fost la un singur meetup cu mame, pentru că îmi e cam imposibil să mă duc joia de la ora 15. Ajung de la lucru la 12 acasă, Ada se culcă pe la 13,…

Pentru că mi-am găsit sufletul pereche în ceea ce privește cultura, probabil că o dată pe lună mă voi bucura de unul din spectacolele pe care le are Berlinul de oferit. Sotzu’ nu-i curios de multe dintre poftele mele artistice, așa că împreună cu Nicoleta, una dintre mamele agățate de pe un grup de Facebook, mă voi răsfăța cât de des pot cu câte un spectacol. Joi a fost prima aventură din ceea ce sperăm amândouă că vă fi un lung șir de ieșiri. A fost și prima noastră întâlnire cu baletul văzut pe scenă, nu la TV. Am văzut trailerul baletului The Great Gatsby pe Facebook într-un Sponsored post…

– de ce am plecat din România – că funcționarii publici sunt incompetenți și nu pot ține pasul cu tehnologia modernă – că respectul pentru oameni e egal cu zero – că e suficientă o vizită pe bucățica de pământ românesc din altă țară pentru a te simți „ca acasă”. De fapt, ultima afirmație nu se aplică și serviciilor de pașapoarte din Timișoara, care sunt cu 10 clase peste ce-am experimentat ieri la ambasada României din Berlin. Dar stați că vă povestesc cu lux de amănunte. Peste o săptămână vin pentru prima oară în România de când am plecat în ianuarie. Vin doar eu cu Ada, pentru că Sotzu are…

Multe, multe poze și experiențe am adunat de ultima dată când v-am scris despre Berlin. Despre Muzeul de Oameni și Festivalul de Literatură v-am povestit, nu mai amintesc. În schimb: – am trecut printr-o nouă sperietură cu Ricky, care a făcut ceva la stomac de 3 zile n-a mâncat, n-a băut și n-a mers. Perfuzii, injecții, griji până când s-a ridicat și-a umblat ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. – am făcut mișto de copil și l-am îmbrăcat în bufniță. N-a fost prea încântată. – Ada primește chestii din diverse locuri. La bancă a primit o cărticică de colorat, la Vodafone o minge, la magazin un balon. –…