Berlinul pe scurt, în imagini (IV)
Dacă nu mai scriu și alt fel de articole, risc ca blogul meu să se transforme într-unul cu recenzii de cărți. Nu că m-ar deranja să scriu doar despre cărți, dar nu vreau să-i schimb „nișa”.
Așa că, cel mai la îndemână articol pe care pot să-l scriu, cu liniuțe și poze, este cel despre ce-am mai făcut. Și acuma văd că era încă vară când îl scriam pe ultimul 😛
Din septembrie încoace:
– am fost la un singur meetup cu mame, pentru că îmi e cam imposibil să mă duc joia de la ora 15. Ajung de la lucru la 12 acasă, Ada se culcă pe la 13, nu prea pot ajunge la timp acolo și oricum am multe de făcut. Dar se rezolvă socializarea cu mamele și cu copiii cu playdates la câte una acasă sau prin parcuri.
– Ada e foarte, foarte bună prietenă cu Ricky, ceea ce nu mă bucură mereu. Nu mai mănâncă nimic fără să-i dea și lui, iar el nu-i prost și o urmărește peste tot, poate-poate pică ceva. Uneori trebuie să-i despart pentru că nu îi pot da biscuiți sau fructe pentru că vrea să împartă cu el. Și când se prinde că Ricky e în spatele ușii închise, îl aude că plânge și începe și ea. Ca la nebuni. Iubire prin ușă. În poza de mai jos e prima baie a lui Ricky la care asistă Ada și nu știe ce-i fac și cu ce a greșit câinele de îi fac asta.
– din seria playdate-urilor, am fost la Maria și Andreas, care stau la casă și au o curte ca un parc de distracții, cu piscină, trambulină, huțulușe și… un caruț de-ăsta 😛
– în timpul vizitei, Ada a descoperit căruciorul de jucărie, așa că a doua zi i-am luat și ei unul de la flohmarkt. Când ne-am întors s-a întâlnit cu o bătrânică de la azilul de bătrâni din cartier și a provocat-o pe Ada la o întrecere. Dar încă nu îl manevra cum trebuie, așa că a abandonat cursa.
– noroc că știm cine-i prințesa familiei, că Ada sigur nu e.
– încă o jucărie preferată, descoperită la Kindercafe și la IKEA. Nu i-o luăm pentru că are deja două mașini pe care le conduce prin casă. Și-un cărucior de jucărie. Îi ajung.
– un pic de arhitectură. Una dintre cele două biserici din Gendarmen Markt.
– din ce în ce mai interesată de cărți. Vine cu ele la noi să ne arate sau sa îi arătăm noi ei. Are una care scoate sunete și e foarte fascinată de ea, însă nu poate apăsa singură că e nevoie de puțină forța.
– o pictură murală destul de sinistră
– o statuie care mi-a dat fiori pe șira spinării. Într-unul din locurile unde zidul Berlinului încă stă în picioare.
– cea mai simpatică poză a Adei
– pentru că patul e prea mainstream… într-o dimineață s-a ridicat din pat și s-a culcat pe fotoliul de prințesă. Il eliberase Ricky :))
– a fost și Festivalul Luminii, foarte frumos.
– Ada are apucături de pisică. Orice cutie vede, se bagă în ea, oricât de mică ar fi. Se joacă cu șnururi și împinge chestii de pe masă întocmai ca o mâță.
– da, în Berlin te poți plimba cu patul prin oraș
– ușile sunt una dintre cele mai faine distracții
– la o întâlnire într-un alt Kindercafe
– prima prietenă, că altfel e înconjurată numai de băieți
– prima zi la lucru împreună cu Ada. E un pic mai greu, dar ne descurcăm. Începe să devină chiar ușor, mai ales că ghidele abia așteaptă să se joace cu ea. Chiar și turiștii o mai babysiț-uie câteodată.
– devine și foarte eficientă
– am fost la mall să caut un cadou pentru unul dintre prietenii ei, și-am urcat-o prin toate mașinile de copii
– un automat de cărți și ciocolată într-o stație de metrou. Aș fi luat una dacă nu erau în germană
– un selfie în avion, la plecărea în România.
– când am pus poza asta pe Facebook, m-au întrebat cine pe cine plimbă. Adevărul e că plimbându-l pe Ricky, merge și ea doar înainte, nu se mai întoarce înapoi. Și nici nu mai stă aiurea pe loc, admirând fiecare frunză de pe jos.
– acum două zile am găzduit un playdate, la care au putut veni doar două mame cu băieții lor. A fost tare fain, am mai putut vorbi și noi una-alta, în timp ce copiii se jucau ori împreună, ori fiecare singur. Cel mai distractiv a fost partea în care Noah a plimbat-o pe Ada cu căruciorul de jucărie și Woolf a îngenuncheat în fața ei 😛
Cam atât 🙂 Sper să nu mai treacă tot așa mult până data viitoare.
sursa foto: Berlin> via Shutterstock
27 Comments
Greta
Superb periplu, pur și simplu superb! 🙂 Vai, ce frumusețe mică e Ada, ce ochișori expresivi… 🙂 Și Festivalul Luminii, ce încântare trebuie să fi fost…
Mihaela Damaceanu
Chiar ma gandeam ca esti tare ocupata, ritmul povestilor a scazut. Mi-a facut mare placere sa vad papusa casei. Vreo doua-trei le stiam de pe Fb, dar acum sunt multe si tare dragute. Imi plac multe dintre ele, zic doar cateva:cea in care priveste minunatiile alea de dulciuri, cea din fotoliul regal, cea in care il speli pe Ricky sau aceea cu doua pixuri. O sa urmeze tot drumul mamei, citit si scris 🙂 Va imbratisam si eu sper sa treaca mai putin timp pana ne mai povestesti ce faceti, ca ne lipsesc actualizarile 🙂
Tomata
nu-s chiar asa ocupata, desi am de lucru.
dar nu prea am ce sa scriu. si cand am, n-am timp si se duce ideea si na. 😛
o femeie
minunate pozele! M-au dat gata!
diana
Ce dragalase sint pozele cu Ada si Ricky! Mi-a placut mult si povestea cu batrinica:)
Cristina
Nu stiu daca deja l-ai descoperit, dar in Berlin in Kollwitzplatz pe o strada exista un fel de copac-biblioteca, ii zice Bücherwald, adica padurea de carti. Poti imprumuta de acolo carti lasate de alte persoane sau daca vrei poti lasa si tu carti acolo. Eu am gasit intotdeauna carti interesante acolo, nu doar in germana.
Tomata
stiu de el, dar nu l-am vazut inca 🙂 nu prea am drum pe acolo si pe frigul asta nici nu-mi fac :))
la primavara.
alexandra
Acum o cunosc si eu pe Ada si stiu cat de misto e cand nu sta locului ;))) Mi-ai facut pofta de Berlin… te imbratisez!
Tomata
sunt doar 18 euro biletele dus-intors :))
:*
Diana
Nu ne-ai spus daca Ada vorbeste 😉
Tomata
nu vorbeste inca. adica nu in cuvinte, doar pe limba ei. nu-i mai tace gura :))
Silvia
Ceeee haioasă e în cutii 😀
Maya
De craciun e tirul acela luminat de la cola si mos craciun in berlin. Plus alte chestii de copii.cred ca pe 23 dar gasesti pe net daca te intereseaza
Tomata
weee, merci de tip.
o sa caut pe google. chiar mi-ar placea sa-l vad 😀
Maya
nu uita de poze
Mama Aluniţă
Pe principiul “o imagine face cat o mie de cuvinte”, m-au emotionat mult fotografiile, fiecare in felul ei…
Miruna
Manduca din aia avem și noi!!! Încă o mai poți duce? Și chiar sunt curioasă: cum e în Germania, se poartă copiii mult? De către mame, zic.
În UK era foarte rar să vezi pe cineva cu pruncul la purtător.
Tomata
uf, da, inca o mai car. acuma iarna e destul de greu ca hainele si bocanceii o fac si mai grea. inca nu are 10kg 😛
in Germania se poarta copiii foarte mult. in tot felul de sisteme, chiar si in din acelea neergonomice, dar tind sa cred ca aia nu-s nemti. am vazut copii purtati cu spatele la parinte si cu picioarele atarnand… imi venea sa le zic ceva, dar nu stiu germana bine 🙂
exista tot felul de geci pt mame purtatoare, extensii ca sa acopere si copilul purtat sau acoperitoare care se prind de manduca. sau salopete speciale pt bebelusii purtati. o minunatie. eu n-o port pe Ada la drum lung, insa la lucru trebuie cateodata ca o ia la plimbare si n-o pot supraveghea, asa ca o tin legata de mine :)) cateodata o sui in Manduca si cand ducem cainele la plimbare, dar de cand poate sa-l plimbe ea… incepe sa chiuie cand vede lesa, deci musai s-o incotosmanez si s-o iau pe jos.
Cris
Ce simpatica e Ada in toate gecile si caciulile ei 🙂 e ca un mini ursulet 🙂 Foarte frumoase toate pozele, Ada e o dulce!
Tomata
multumim 🙂
ana
Ada e adorabila. Va pup!
PestControl Bucuresti
Mi-ar placea foarte mult sa ajung sa ma stabilesc in Berlin, chiar zilele trecute cautam cateva programe de master. Pozele tale ma fac sa-mi doresc si mai mult.
Pavangiri
Ai o fetita foarte frumoasa si parca atunci cand te uiti la ea simti ca ti se lumineaza ziua!:) As vrea sa te intreb ceva, cum sunt oamenii acolo? Eu sunt din ce in ce mai dezamagita de viata aici, de cat de needucati si nesimtiti pot fi unii, de rautaciosi si indolenti, de nepasarea in care se complac, de faptul ca nimeni nu iti vorbeste frumos si civilizat, de faptul ca de cate ori imi expun o parere contra pe internet mereu se gaseste cineva sa ma jigneasca si de multe, multe alte lucruri.
Tomata
multumesc de compliment 🙂
oamenii sunt foarte toleranti aici. inca nu s-a uitat nimeni la mine urat ca-s romanca. nimeni nu ma trateaza altfel decat ca pe un OM. fie ca-s localnici sau straini sau internationali. am deja prieteni de toate natiile si ma super bucur de asta.
poti spune orice si ti se raspunde ceva de genul, sa ne dam mana si sa fim de acord ca nu suntem de acord. 🙂
Ioana
Foarte frumoase activități aveți voi si diversificate 🙂 pentru Ada este chiar minunat. Este o dulceata mica și scumpa, sunt sigura ca va umple viața de bucurie, zi de zi. Să crească mare și sănătoasă, cu voi alături!
d
Ce faina e Ada cum plimba cainele 🙂 Super, sa fiti sanatosi si fericiti! D.
Pingback: