-
La Teatrul German de Stat Timișoara în Berlin
Fain titlu, nu? :)) Sună un pic greșit, dar nu e. Am fost vineri, în Berlin, la un spectacol al Teatrului German de Stat din Timișoara. Deși aici, m-am simțit ca și când aș fi fost în sala de pe Strada Alba Iulia, chiar dacă am fost acolo doar de vreo două ori. Ce păcat că n-am profitat! Cu ajutorul Institutului Cultural Român de la Berlin, trupa de teatru a piesei Oameni. De vânzare a adus muntele la Mahomed. Deși voiam să merg, eram puțin reticentă din cauza limbii germane, că totuși nu o stăpânesc perfect și îmi mai scapă chestii, dar le deduc din context. Însă s-a dovedit că…
-
Cărți românești pe care le-aș vrea ecranizate
Avem ideea asta în drafturi de vreo două luni și numai bine s-a potrivit cu un articol citit săptămâna trecută pe Matca Literară despre premiul Book to Screen, acordat prima data la Bookfest 2024. N-am citit eu FOARTE multă literatură română contemporană, însă am citit destulă pentru a avea preferințe și pentru a scrie articolul ăsta. De multe ori mi s-a întâmplat să mă gândesc oare cum ar fi pus în scenă un anumit pasaj dintr-o carte, iar în cazul cărților în alte limbi am și văzut. Nu mereu se potrivește cu ce a creat imaginația mea, însă multe ecranizări sunt foarte reușite. Nu mai lungesc vorba, vă las aici…
-
ILA 2024 – nu doar despre avioane
Sunt într-o continuă căutare de spectaculos, nemaivăzut, nemaiîncercat, rarissim, neobișnuit, original. Și această căutare se manifestă în bilete peste bilete la diverse evenimente, show-uri sau spectacole, parcuri, muzee sau experiențe. Nu e că nu vreau să pierd nimic, ci că mă interesează prea multe. Și nu doar pentru mine, ci în special pentru Ada. Vreau să iau de la orașul ăsta tot ce are de oferit și să mă îmbogățesc sufletește, cultural și intelectual. Și, Slavă Cerului, oferta e super generoasă. Doamne, câte ni s-au luat în pandemie, abia acum îmi dau seama. E weekend-ul și evenimentul. Și cum Ada a crescut, putem face o grămadă de lucruri noi și…
-
Ați aflat deja de “glimmers”?
Nu? Nici nu mă mir, la câte cuvinte noi apar pe internet în fiecare zi. Pare că avem nevoie să denumim orice, și, ca filolog, asta ar trebui să mă bucure. Însă uneori mă obosește să învăț constant termeni noi care descriu stări, acțiuni sau… chestii în general. Și ce mă frustrează e că unele nu par să aibă nici o legătură cu acțiunea în sine. De exemplu ‘gaslighting’. Citiți aici de unde vine… nu știu cui i-o fi venit ideea să se duca până la o piesă de teatru uitată de lume din 1938 pentru a denumi un comportament. En fin… să ne întoarcem la glimmers, de care și…
-
Dacă blogul meu ar dispărea cu totul…
…am aflat sâmbătă ce aș simți: panică în primul rând, mâhnire (dacă asta ar fi traducerea pentru “grief”), frustrare, furie, neputință, învinuire. Am plâns puțin pe Facebook din dorința de a da o explicație oricui intra pe blog și dădea de altceva, dar și pentru a evita ca lumea să mă înștiințeze ce s-a întâmplat. Vineri am anunțat doar schimbarea vestimentară a blogului pentru că după niste update-uri de pluginuri și WordPress unele dintre ele au intrat în conflict unul cu altul. Între timp am aflat care, însă erau destule chestii în neregulă în bucătăria internă și tehnică a blogului care trebuiau reparate, că fiind lăsat de izbeliște atâta amar…
