-
La jumătatea provocării literare chiar la jumătatea anului
25 de cărți în 6 luni. Puteau fi mai multe însă am avut două piedici: Solomonarul și Zgomotul alb. Amândouă m-au ținut pe loc, aproape că m-au băgat în reading slump. Nu știu dacă de Solomonar mă voi reapuca curând, iar Zgomotul alb, după ce l-am citit, am constatat că nu pierdeam nimic dacă îl abandonam. Spre deosebire de anul trecut când postam tot ce citeam pe Instagram, făceam recapitulări lunare și eram, în general, mult mai implicată în statistici literare, anul ăsta blogul a preluat ștafeta de la contul de Instagram și am preferat să scriu aici despre de toate. Însă recenzii au fost doar vreo 3 și mai…
-
Un pic despre fotbal
Cu mică întârziere despre seara de 26 iunie. Știm cu toții ce seară a fost aia că românii de pretutindeni au trăit-o cu emoții și speranțe maxime. Am scris mai demult că nu sunt microbistă, doar suporterița, însă acum două seri am înțeles de ce nu mă uit la meciurile României de bună voie și nesilită de nimeni. Pentru că mă sufoc de emoții. Luna asta, Sotzu’ este în deplasare și nu doar pentru meciurile României, ci și pentru ale altora. Dacă nu e prin München, Frankfurt sau Köln e la Berlin. L-am lăsat să își facă de cap din trei motive: 1. pentru că el chiar e microbist și…
-
Bibliotecile vechi din Manchester
Bibliotecile vechi sau moderne nu sunt niște obiective turistice atrăgătoare pentru toată lumea. Însă pentru cititori sunt un fel de Mecca. De când The Long Room de la Trinity College mi-a sucit capul, bibliotecile sunt printre primele pe care le caut când plănuiesc călătorii. Regatul Unit și Irlanda sunt foarte ofertante în acest domeniu, așa că Manchester aproape că m-a adus la saturație :)) Am văzut 4, am o preferată, despre fiecare aflați mai jos. The Portico Library Prima a fost The Portico Library, o bibliotecă independentă, micuță și atrăgătoare, care pe lângă volume vechi are și expoziții și o cafenea înăuntru. Din păcate, ne-am așezat la o masă chiar…
-
Am făcut un curs de prim ajutor și dau mai departe
Poate nu e evident pe blog, poate ați ratat partea în care mi-am declarat maximul interes pentru medicină, biografiile medicale, serialele cu doctori și ce o mai fi pe lângă și are legătură cu corpul uman. Nu-i nimic, o să vă tot bat la cap cu asta și încep prin a vă povesti despre cursul de prim ajutor pe care abia așteptam să îl fac. În Germania e obligatoriu prin lege ca fiecare firmă să aibă cel puțin un angajat care poate oferi primul ajutor, dar în funcție de numărul de angajați, e nevoie de mai mulți. Mai mult de atât, nu poți obține permisul de conducere fară un curs…
-
Un film care mi-a arătat sfâșierea sufletului la televizor
Până acum, probabil mulți ați văzut deja All of Us Strangers pe Disney+. Dacă nu, dați-i o șansă și nu vă lăsați descurajați de încetineala cu care progresează la început. Eu l-am văzut lăudat pe internet și acum o lună-două, Ada era la clubul de copii, Sotzu’ lucra sus în biroul lui, iar eu am profitat de această ocazie rară și m-am uitat la film. Povestea e foarte emoționantă și pentru mine s-a lăsat cu multe lacrimi, însă la început eram aproape să abandonez. Mi-am amintit de laudele altora și am perseverat. Mă bucur așa de mult că am făcut-o pentru că s-ar putea să fie filmul anului pentru mine.…
You May Also Like
Teatru: Zic Zac
Teatru: Maria de Buenos Aires
Teatru: spectacolele lunii octombrie
