Bibliotecile vechi din Manchester

Bibliotecile vechi sau moderne nu sunt niște obiective turistice atrăgătoare pentru toată lumea. Însă pentru cititori sunt un fel de Mecca. De când The Long Room de la Trinity College mi-a sucit capul, bibliotecile sunt printre primele pe care le caut când plănuiesc călătorii. Regatul Unit și Irlanda sunt foarte ofertante în acest domeniu, așa că Manchester aproape că m-a adus la saturație :)) Am văzut 4, am o preferată, despre fiecare aflați mai jos.

The Portico Library

Prima a fost The Portico Library, o bibliotecă independentă, micuță și atrăgătoare, care pe lângă volume vechi are și expoziții și o cafenea înăuntru. Din păcate, ne-am așezat la o masă chiar când cineva aducea o hârtie cu rezervarea de peste 20 de minute și nu ne-a mai luat comanda. Nici de cărți nu ne-am putut apropia, însă m-am bucurat de loc și că eram acolo.

The John Rylands Library

Nu va mai țin în suspans: asta e favorita mea.

Clădirea neo-gotică în care e găzduită e copleșitoare prin frumusețea și înălțimea ei.

Biblioteca se vizitează gratuit și a fost deschisă de Enriqueta Rylands, soția lui John Rylands, pentru a-l comemora. Clădirea arată ca o biserică și era menită să fie o bibliotecă teologică, însă de-a lungul timpului Enriqueta a achiziționat tot felul de ediții prime, manuscrise importante și scrisori personale ale personalităților secolelor trecute.

Din ce-am mai citit despre Enriqueta, părea neînfricată, decisă și nu se lasă intimidată cu una cu două.

The Chetham Library

Singura bibliotecă pentru care am plătit bilet și singura cu ghid. Tare mult mi-a plăcut povestea lui Humphrey Chetham și dorința lui de a “vindeca” sărăcia prin educarea oamenilor. A fondat o școală și o biblioteca cu acces gratuit chiar și în zilele noastre, cu cărți accesibile în limba engleză astfel încât latina și greaca să nu stea în drumul nimănui.

Dintre cele patru biblioteci, Chetam a fost singura în care s-a simțit “mirosul”. Acela de cărți vechi, papirus și lemn.

The Central Library

Nu plănuiam să merg și la Biblioteca centrală, însă nu aveam chef de muzeul de știință așa că m-am hotărât să mă duc să o văd. Singură de data asta. Am fost, bineînțeles, impresionată, m-am plimbat în voie, am admirat cărțile, în special întregul etaj dedicat cărților despre muzică, egal că erau biografii, manuale, antologii sau romane cu subiect muzical. Am și pus o biografie pe lista de citit.

M-am minunat de frumusețea sălii de lectură și mi-am amintit de multele zile petrecute la Bibioteca Universității de Vest, citind, cercetând, scriind. Mi-e dor de perioada aia.