-
Inainte de plecarea la Istanbul
Mi-am mai făcut un pic de timp să scriu niște chestii pe care s-ar putea să uit să le pomenesc la întoarcerea din concediu. Deci plec la Istanbul, așa cum v-am mai spus.
-
3 anunturi
Pe foarte-repede-înainte am 3 anunțuri de făcut: 1. Pur și simplu n-am avut timp să mă ocup de concursul cu cărți – sper că mă veți ierta pentru asta – așa că amân premierea pentru când mă întorc. Am primit multe citate, pe toate căile și în posturi și în mailuri și am început deja să le pun pe Cuvintele din cărți. Am și programat câteva posturi să apară cât sunt eu plecată. Deci, premierea va avea loc la sfârșitul lunii iulie Ah, dacă n-ați aflat încă, am făcut și o pagină de facebook pentru Cuvintele din cărți. 🙂 2. Mâine plec în concediu și nu știu dacă o să…
-
Pe cine am cunoscut in Bucuresti
Am făcut o scurtă pauză, dar n-am uitat că v-am promis povestea oamenilor pe care i-am întâlnit la București. Așa cum fac de fiecare dată când vin în capitală, anunț câteva persoane că mi-ar plăcea să le cunosc. Sau răspund afirmativ când alții vor sa ne întâlnim. Așa că pentru ziua de duminică am anunțat doar vreo 5 persoane pentru că timpul nu mi-a permis să mă revăd cu alți oameni dragi de care îmi e dor. Și am ales să le cunosc personal și pe altele pe care le citesc cu drag aproape zilnic. Dar, să le luăm încetișor, că nu ne grăbește nimeni.
-
Mic dejun rapid și energizant
Când am fost în Belgia am avut puțin de suferit din cauza micului dejun servit în cele două guesthouse-uri în care am stat. Pentru că micul lor dejun e dulce și eu nu sunt obișnuită cu gemuri, marmelade și peanut butter de dimineață. Acasă însă nu se întâmplă așa pentru că micul meu dejun e sărat sau acrișor. Dar cel mai des acrișor. Pentru că în toate cele 5 zile lucrătoare micul meu dejun constă într-un iaurt servit cu covrigei sau cu un covrig mai mare. E tot ce-mi trebuie ca să-mi treacă foamea până la 12 când mâncăm prânzul. Nu sunt adepta sandwich-urilor făcute de acasă, nici a cerealelor…
-
În Diamond Ring la Bon Jovi
Așa, acum, după un drum infernal cu acceleratul București-Timișoara, după o noapte odihnitoare și după vestea că am azi liber (cineva acolo sus mă iubește mult, o să vedeți și mai jos), mă apuc să vă povestesc despre cel mai … cel mai… of, chiar nu-mi gasesc cuvintele, cel mai frumos și intens lucru pe care l-am simțit anul ăsta: Concertul Bon Jovi.
