Da, există așa ceva și nu e la prima ediție din câte am înțeles luni seară. Iar oferta e superbă: carte, film, documentar, muzică, fotografie etc. Festivalul se numește Don’t look back!, e centrat (anul asta?) pe origini, emigrare, identitate și ideea de ‘acasă’ și se întinde pe o săptămână, de pe 26 februarie până pe 2 martie. Din păcate eu n-am participat decât luni seara, deși aveam bilet și marți. Sunt inimaginabil de obosită și nu mai voiam să trag de mine în halul asta, deși m-aș fi bucurat să îi ascult și cunosc pe cei pentru care am cumpărat bilet: Ema Stere, Andreea Răsuceanu, Radu Găvan, Cătălin Dorian…

Am mai spus eu că Instagramul e prima mea sursă de informare, nu? Ei tot el mi-a scos în cale și cartea asta. O citise cineva și postase despre ea și nici nu mai știu la cine am văzut-o ca să îi pot mulțumi pentru cuvintele care m-au determinat să o iau in considerare. Nu o mai văzusem pe nicăieri până atunci, dar am pus-o pe wishlist. N-am apucat să o cumpăr că am primit-o de cadou de la un Secret Santa foarte generos, așa că nu am mai amânat. Debutul Monei Şimon începe cu epilogul și cu confesiunea unui criminal. Cel puțin pare că vom avea de a face…

Știați că Dublin este desemnat de UNESCO “Oraș al literaturii”? Are și un site și aici găsiți câteva instituții dedicate scriitorilor – site-ul nu pare actualizat recent – și aici un link către o hartă a locurilor și activităților literare Dintre toate astea, am văzut câteva.  The Long Room si Trinity College În 2022, când l-am vizitat prima oară am avut timp să vizitez doar minunata The Long Room de la The Trinity College pe care o văzusem în atâtea fotografii pe internet și nu-mi venea să-mi cred norocul când am pășit înăuntrul ei. Impresionantă prin construcție, dar și pentru ce înseamnă. A fost prima bibliotecă veche pe care am…

Nu cred că am apucat să spun pe blog sau, mai bine zis, să insist cu pasiunea făcută acum 2-3 ani pentru reinterpretările mitologiei greci, însă am ajuns deja la o semi-saturație. Poate și pentru că am citit 4 cărți pe același subiect: războiul troian. Preferată e Tăcerea femeilor, urmată de Circe, Cântul lui Ahile și acum O mie de corăbii. La asta se adaugă și Mythos al lui Stephen Fry, deci am citit o grămadă pe subiect. Și văd că e un trend să iei un oarecare muritor sau semizeu și să îi închipui o poveste. Nu știu dacă mai încerc, dar nu spun ‘niciodată’, poate mă apucă nostalgia.  …

Autor: Gabrielle Zevin Titlu original: Tomorrow, and Tomorrow, and Tomorrow Naționalitate: americana Gen: ficțiune Anul apariției: 2022 Nr. pagini: 401 Traducere: Andrei Covaciu (Ed. Bookzone) – Citită în engleza Alte cărți de același autor: Viata de poveste a lui A.J. Fikry Nota mea: 4/5   Atenție, conține spoilere! Mi se întâmplă de multe ori să mă gândesc că o carte ar fi fost mai faină dacă nu se întâmplă aia sau aialaltă sau să dau vina pe alegerile autoarei/ului dacă nu-mi convine ce fac personajele sau ce li se întâmplă. Însă pana la finalul cărții am înțeles (încă o dată) că indiferent ce îmi place sau nu-mi place mie, așa…