• io, io şi iarăşi io

    Cum stă treaba cu limba germană

    Cursurile de germană costă aici în jur de 150-200€, în funcție de modul și nivel. N-am aprofundat chestiunea că pentru început aveam altele de rezolvat, mult mai importante, dar am aflat de pe la românii mutați la Berlin. Cum am mai pomenit de câteva ori pe blog, eu o mai rup cât de cât pe germană și-am constatat cu uimire că m-am descurcat cu ea pe la instituțiile statului, pe la magazine sau prin diverse alte locuri. Însă când vine vorba de limbi străine, sunt cam perfecționistă și nu prea îmi e de ajuns „să mă descurc”, vreau să pot purta o conversație la fel de lejer și inteligibil ca…

  • io, io şi iarăşi io

    Acomodarea în Berlin și dorul de casă

    Am scris de câteva ori pe blog că toată viața mea am locuit în același apartament și n-am fost plecată de acasă mai mult de o lună. Singurele apartamente sau case de împrumut au fost cele din călătoriile mele, pe care, din lipsă de alt cuvânt mai la îndemână, le-am numit tot „acasă”. Mă așteptam să fie dureros gândul că nu mă voi mai întoarce ACASĂ timp de 6 luni, mă așteptam ca după o lună să mă apuce depresia, dorul de casă, de străzile mele, de magazinele din cartier, de tabieturile mele din Timișoara, de tot ceea ce-mi era cunoscut acolo, de prietenele mele, de cafelele cu ele, de…

  • tomata cititoare

    Schimb de cărți, ediția berlineză

    Meetup.com e o idee genială și îl felicit pe cel căruia i-a venit ideea (și a site-ului și a întâlnirilor de genul ăsta), chiar dacă n-o să primească felicitările mele în veci. Recomand site-ul ăsta tuturor celor care schimbă țara și ajung într-alta unde nu cunosc pe nimeni, se simt un picuț singuri și nici n-au vreo problemă în a socializa cu străinii. Eu fac parte din tagma acestor oameni și nu mă jenez deloc să mă întâlnesc cu necunoscuți pe oriunde mă duc. Am început cu asta în România, în Timișoara, pe la blogmeet-uri, schimburi de cărți, tweetmeet-uri, am continuat cu vizitele la București, Cluj, Deva sau Sibiu, apoi…

  • salată de roşii

    O șansă pentru Ricky?

    Pentru că Ricky n-avea nevoie de asigurare medicală, doar de înregistrare la primărie, cu el am fost la veterinar mai repede decât cu Ada la pediatru. Însă, spre deosebire de Ada (pentru care aproape totul e gratis sau ieftin), totul pentru Ricky costă cam mult. Începând cu impozitul pe an, care e 120€, și continuând cu vizite la veterinar, tratamente, medicamente. Cu el, cea mai mare problemă era Fenobarbitalul, pe care nu știam dacă îl pot primi aici, dacă are încredere să mi-l prescrie pentru câine sau dacă va trebui să-mi pun prietenele pe drumuri și să-l procur din România. Această ultimă variantă, pe lângă că e mai obositoare, nici…

  • cherry tomato

    La pediatru in Berlin

    Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuia să le rezolv în Germania era vizita la un pediatru și asta cât mai urgent, pentru că 6 luni e o vârstă cu multe praguri. Doar că pentru a ajunge la pediatru trebuia să așteptăm după cardurile de sănătate pe care asiguratorul ni le trimitea prin poștă. Sâmbăta trecută a venit doar al Sotzului, al meu nu era gata pentru că nu le dădusem poză și nici nu le trimisesem una. N-am înțeles însă de ce nu ni l-au trimis pe al Adei mai repede sau cel puțin odată cu al tatălui, pentru că al ei nu avea nevoie de poză.…