-
Cum m-am hotărât să devin cetățean german
Că să fie clar: ÎNCĂ NU SUNT cetățean german. Însă nu pot spune că mi-am dorit foarte tare să am cetățenia. Adică în afară de pașaportul german care deschide ușile mai multor țări nu vedeam nici un alt beneficiu. Până de curând. Nu știu cât de la curent sunteți cu ce se întâmplă în Germania și în politica de aici (nici eu nu sunt super informată, dar citesc știri și discut cu prieteni), dar lucrurile arată destul de nasol. Nu grave, cel puțin nu încă, dar nici înainte de Hitler nu păreau prea amenințătoare. Se întâmplă că extrema-dreaptă (sau neo naziștii) se întâlnește pe ascuns cu extremiștii radicali de dreapta…
-
Maine, maine, poate maine – Gabrielle Zevin
Autor: Gabrielle Zevin Titlu original: Tomorrow, and Tomorrow, and Tomorrow Naționalitate: americana Gen: ficțiune Anul apariției: 2022 Nr. pagini: 401 Traducere: Andrei Covaciu (Ed. Bookzone) – Citită în engleza Alte cărți de același autor: Viata de poveste a lui A.J. Fikry Nota mea: 4/5 Atenție, conține spoilere! Mi se întâmplă de multe ori să mă gândesc că o carte ar fi fost mai faină dacă nu se întâmplă aia sau aialaltă sau să dau vina pe alegerile autoarei/ului dacă nu-mi convine ce fac personajele sau ce li se întâmplă. Însă pana la finalul cărții am înțeles (încă o dată) că indiferent ce îmi place sau nu-mi place mie, așa…
-
Instantanee din Berlin – Peronul 17
Că tot va povestisem de tabăra de călărie a Adei, în ultima zi când am luat-o de acolo, Ada era foarte entuziasmată să îmi arate locul secret descoperit de ea și taică-sau. Chiar secret nu e, că e legat de acea pată neagră din istoria Germaniei și a întregii lumi: deportarea evreilor către lagărele de concentrare. Însă e destul de ascuns și existența îi e semnalată doar de o plăcută în pasajul de sub căile de S-Bahn. Despre Gleis 17 (sau Peronul 17) am aflat, deci, în acea zi. Ceea ce a devenit monument istoric sunt două peroane de la care aproape în fiecare zi plecau către Auschwitz, Theresienstadt, Riga…
-
Tabăra de călărie
Deși sunt deja 8 ani de când am emigrat și nici cu România nu am atât de mult contact pe cât mi-aș dori, încă sunt momente în care mă minunez câte chestii minunate există aici. E foarte posibil să existe și în România și eu să nu știu, însă cred că minunarea vine, de fapt, din comparația cu propria copilărie. Ada mă întreabă de multe ori dacă și eu când am fost mică am făcut aia sau cealaltă sau dacă am avut și eu obiectul X sau Y. Nu pot spune că îmi pare rău că nu am avut pentru că nici nu știam că există sau că se poate…
-
12 cărți în 12 luni
Am fost sigură că am scris undeva pe blog despre această provocare, dar ori nu i-am dedicat un post, ori chiar nu am pomenit-o aici… La începutul lui 2023, mi s-a adus la cunoștință existența unui challenge literar care mi-a luat mințile, atât de entuziasmată am fost. Și la baza entuziasmului stătea ideea că trebuia să aleg 12 cărți din biblioteca proprie și să citesc câte una pe lună. Ideea circulă în diverse forme: fie rogi 12 prieteni să îți recomande, pe rând, câte o carte în fiecare lună, fie alegi singur/ă 12 cărți din bibliotecă, fie faci biletele cu mai multe cărți și lunar alegi unul etc. Eu mi-am…
