Uite-așa o pierzi

Autor:  Junot Diaz
Titlu original: This is how you lose her
Naționalitate: dominican american
Gen: povestiri
Anul apariției: 2012
Nr. pagini: 224 (Riverhead Books)
Traducere: Daniela Rogobete (editura Black Button Books), am citit-o in engleza
Ecranizare: –
Alte cărți de același autor: –
Nota mea: 3/5

 
Cu Junot Diaz m-am întâlnit tagențial prin articole literare, mesaje pe imagini sau pur și simplu aiurea pe net. Nu m-aș fi gândit că o să pun mâna pe ceva scris de el atât de curând. Dar This is how you lose her mi-a atras atenția, mai mult ca sigur dintr-un newsletter de la Oprah, și dacă îmi aduc aminte bine, era ceva articol despre autori non-americani. I-am citit scurta prezentare și-am pus-o pe listă, după care am pus cartea pe Kindle. Și sătulă de americani, am ales-o pentru că era și scurtă și nici nu știam nimic despre ea.

This is how you lose her e o suită de povestiri care-l au în centru pe Yunior. Nu urmăresc un fir cronlogic, însă multe dintre situațiile care apar într-o anumită povestire sunt terminate sau explicate în alta. Cum ar fi povestea cancerului fratelui lui Yunior. În alte povestiri sunt pur și simplu narate experiențele protagonistului cu diverse femei pe care le-a înșelat, le-a iubit, nu le-a iubit suficient, dar pe care le-a pierdut într-un final.

Mi-a plăcut stilul, îmbinarea englezei cu spaniola (apropos, cartea e scrisă în engleză, Diaz fiind originar din Republica Dominicană și americanizat de mic), mi-a plăcut umorul lui, sinceritatea, sensibilitatea scrierii și autoironia. I-am dat doar 3 steluțe pentru că nu-i o carte memorabilă, deși are pasaje destul de frumoase, profunde sau comice. E numai bună de savurat după o carte „grea”.

Din ce-am mai citit pe net despre literatura lui Junot Diaz, am aflat că Yunior nu e la prima apariție în cartea asta, ci e personajul principal a încă unei colecții de povestiri, numită Drown, și e și  povestitorul primului roman al autorului: Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao, tradusă la Polirom. Perceput ca un alter-ego al scriitorului, mi-a fost ușor să bănuiesc sau să-mi închipui că povestirile din This is how you lose her chiar i s-au întâmplat lui. Par atât de personale și atât de autobiografice (nici măcar nu știu de ce mi s-a părut așa, că nu știam nimic despre autor), că m-am pus repede pe căutat să văd dacă chiar așa e.

Puțin despre povestiri.

Preferatele mele au fost The sun, the moon, the stars, The Pura principle, Invierno și The cheater’s guide to love.

The sun, the moon, the stars e chiar prima din colecție și, aș putea spune, o primă impresie destul de bună. Încă de la început aflăm că Yunior e un cheater, dar felul în care își expune trăirile interioare, faptele, felul în care o descrie pe Magdalena, dar mai ales în care vorbește despre Santo Domingo a fost tare mult pe gustul meu: tragi-comico-nostalgic. Aproape că nici nu te poți supăra pe el că a înșelat-o pe Magdalena.

The Pura principle e povestirea în care Yunior vorbește despre sfârșitul fratelui său, bolnav de leucemie. Și, contrar așteptărilor, în loc să-ți pară rău de el, îți vine să-l omori mai repede. Mult umor, deși ai zice că nu-i nici momentul, nici cazul, Diaz pune în descrierea pe care  Yunior i-o face mamei sale. Iar Pura, iubita fratelui lui, Rafa, e folosită cumva ca pretext pentru a-i scoate lui caracterul în evidență. It ain’t pretty.  Pot folosi aceeași construcție de mai sus (tragi-comico-nostalgică) pentru a descrie și tonul acestei povestiri.

Invierno ar putea fi singura povestire despre care n-aș zice că-i comică, deși are și ea elemente care te fac cel puțin să zâmbești. Yunior își povestește copilăria, imediat după mutarea în America. Severitatea, răceala și răutatea tatălui său, nedreptatea și incapacitatea de a înțelege de ce un părinte se poartă așa cu copilul lui. Sunt prea atentă la partea asta de când cu sarcina, așa că mă sensibilizează mai mult.

The cheater’s guide to love îl plasează pe Yunior în America, după ce devine profesor la Universitate și după ce e părăsit de o altă femeie pe care o înșeală, dar pe care, din nefericire pentru el, o și iubește. Îl vedem tăvălindu-se de dor și durere, încercând neputincios să o aducă înapoi, părând că i-a trecut după ce trece printr-un proces de iubire personală (adică merge la sală, mănâncă sănătos etc), îmbolnăvindu-se, aproape devenind tată, dar și întorcându-se cu Elvis, prietenul lui, în Santo Domingo, pentru ca acesta din urmă să-și vadă fiul din flori. N-are rost să reiau partea cu tragi-comico-nostalgia, că toată cartea e scrisă în tonul ăsta. Ce mi-a plăcut și mai mult la această ultimă povestire e că e povestită la persoana a II-a. Adică Yunior povestește despre el, vorbindu-și sieși:

“Your girl catches you cheating. (Well, actually she’s your fiancé, but hey, in a bit it so won’t matter.) She could have caught you with one sucia, she could have caught you with two, but as you’re a totally bat shit cuero who didn’t ever empty his e-mail trash can, she caught you with fifty! Sure, over a six-year period, but still. Fifty fucking girls? Goddamn.”

Pe scurt, This is how you lose her merită timpul vostru. Dar ar trebui să știți și un pic de spaniolă,  pentru că-i plină de termeni care contribuie la comicul de limbaj și-ar fi păcat să le scăpați ințelesul. Cât despre Junot Diaz, sigur îi voi citi și alte lucrări.