-
Teatru: Bad bed stories
Prin patul din mijlocul scenei se perindă 6 povești cu personaje bolnave, perverse, inadaptate sau neacceptate de societate. Unul e pedofil, alta e sado-masochistă, doi sunt gay, două lesbiene, unul își omoară tatăl, alta are un copil surdo-mut. Și astea nici măcar nu-s toate problemele lor.
-
Eu am fost bine cu mine, tu vei fi bine cu tine?
În România încă e cumva rușinos să mergi la psiholog. E rușinos să ceri ajutor, e rușinos să vorbești despre asta și e stigmatizant să recunoști că ai nevoie de un specialist care să te scoată din hățișul minții tale. Și unii pun mai mult preț pe ce spune gura lumii decât pe propria lor sănătate. Ceea ce nu-i tocmai bine, dar cu festele pe care ți le joacă mintea nu prea poți să te pui, pentru că nu poți întotdeauna s-o stăpânești, s-o ții în frâu sau s-o dresezi.
-
Fascinația pentru ferestre
Există câteva lucruri pe lumea asta pe care le-aș studia și le-aș admira fără să obosesc. Printre ele se numără sertarele și ferestrele. Desigur, n-au nimic în comun, dimpotrivă, dacă ne gândim la ele din punct de vedere semantic… sunt de-a dreptul antonime: sertarele ascund, ferestrele dezvăluie. Dar asta-i doar o cugetare la ceas de seară, pentru că, veți vedea mai încolo, acest post este despre o nemulțumire. Și despre un concurs cu un premiu fabulos.
-
Ar trebui să ne băgăm nasul în familiile altora
Violența domestică e unul dintre subiectele pe care m-am ferit să le abordez pe blog. Nu pentru că n-am nici o părere în privința asta (ar fi și culmea), nu pentru că n-aș fi în stare să-mi apăr opiniile, ci pentru că știu persoane care au fost victimele ei și aceste persoane, întâmplător, îmi citesc blogul. Nu vreau să le jignesc și nu vreau să le arăt cu degetul. E greu de înțeles de ce o femeie nu pleacă, de ce rămâne lângă cel care o ia drept sac de box sau metodă de descărcare a nervilor. E greu de înțeles o mentalitate ca a femeilor care nu iau nici…
-
Ce filme am mai văzut
Avântul pe care l-am avut la începutul anului în vizionarea filmelor s-a oprit brusc odată cu venirea verii. Dacă până în iunie văzusem peste 50 de filme, de atunci și până de ziua mea am văzut doar 5. 5 în 3 luni și-un pic. Asta nu înseamnă că watchlist-ul de pe IMDB nu s-a îmbogățit cu o grămadă de titluri. Totuși, n-am avut răbdarea și nici timpul să mă uit la un film de la cap la coadă. Am așteptat Now You See Me cu sufletul la gură, cu un interes pe care l-am pierdut pentru că n-am mers la cinema. Acasă am văzut jumătate din el, am adormit și…
