io, io şi iarăşi io
-
În semi-întuneric
E ora 7:30 și e printre puținele dăți când scriu un post atât de devreme. Însă n-am putut să mă abțin când am deschis ochii și m-am trezit în semi-întuneric acum vreo 20 de minute. Credeam că e mult mai devreme și mai am probabil încă o oră de dormit. Dar nu. Era ora la care de obicei mama mea îmi dă trezirea pornind televizorul și dând pe Etno. Ora aproximativă la care îmi sună prima alarmă de la telefon. E drept că la mine în dormitor e mai întuneric decât în restul casei, că e protejat de balcon, dar totuși parcă era prea întuneric.
-
Un secret dezvăluit și o revoltă împotriva sistemului
Ieri am primit un telefon de la Gerhald, care mă întreba dacă aș fi dispusă să scriu despre o nedreptate care se întâmplă zilele astea prin Timișoara. L-am ascultat până la capat, apoi, pe loc am luat decizia să-mi dezvălui ultimul secret, care încă n-a apărut pe blog. Pentru că secretul meu, ținut cât de cât departe de lumina blogurilor, are o legătură destul de strânsă cu problema semnalată de Gerhald.
-
Două săptămâni fără Iubi
Da, a trecut din nou una din cele câteva dăți pe an când Iubi pleacă acasă la el pentru o săptămână sau chiar două. Am mai povestit aici ce și cum. Na, și acuma, în vremea asta cât a fost dus, io am beneficiat de putin “me time” și am facut următoarele: – am vazut vreo 3-4 filme, dezvoltând o obsesie îngrijorătoare pentru James Franco – am terminat cele două sezoane din Cougar Town – am citit două cărți (Istanbul – Memories of a city si Femeia de treizeci de ani) – mi-am făcut 4 cd-uri pentru mașină – m-am uitat la televizor, descoperind cu ocazia asta muzică nouă si…
-
10 dorințe care au rămas dorințe
1. Să chiulesc de la școală și să merg la film – mdaaa, nu s-a întâmplat, dar aș fi vrut foarte mult. 2. Să merg la un concert Faithless – too late, s-au despărțit. 3. Să scriu pentru o revistă – nu că nu s-ar putea întâmpla, da’ deocamdată nu am energia necesară și n-aș aduce un vibe prea pozitiv… 4. Să merg atât de des la munte încât să mă satur de el – nu s-a întâmplat nici asta. Am fost de prea puține ori la munte, de prea puține ori cu cortul și de prea puține ori la cabană… Nu îmi pot înfrâna dorința de a merge cu…
-
Prima dragoste a lui Orhan Pamuk
… mi-a adus aminte de a doua mea dragoste. Nu pentru că poveștile ar fi asemănătoare sau pentru că scriitorul mi-ar fi adus cumva aminte de el, ci datorită unui simplu gest. Mai exact al unei plimbări pe care Pamuk a făcut-o cu prima fată pe care a iubit-o. Fiind la sat, locul din care am plecat în seara când s-a înfiripat a doua mea relație, mi-am adus aminte cum a început.
