Două săptămâni fără Iubi
Da, a trecut din nou una din cele câteva dăți pe an când Iubi pleacă acasă la el pentru o săptămână sau chiar două. Am mai povestit aici ce și cum. Na, și acuma, în vremea asta cât a fost dus, io am beneficiat de putin “me time” și am facut următoarele:
– am vazut vreo 3-4 filme, dezvoltând o obsesie îngrijorătoare pentru James Franco
– am terminat cele două sezoane din Cougar Town
– am citit două cărți (Istanbul – Memories of a city si Femeia de treizeci de ani)
– mi-am făcut 4 cd-uri pentru mașină
– m-am uitat la televizor, descoperind cu ocazia asta muzică nouă si emisiuni interesante pe Discovery-uri
– mi-am cumpărat un trimmer și o foarfecă de gard viu, pe care le-am și folosit și tare mi-a placut
– am fost la sat de doua ori și am înaintat cu planurile pentru curtea mea de vis, pe care abia astept sa vi-o arăt (numai că s-ar putea să o vedeți cam pe la anul)
– am fost nervoasă mai tot timpul și supărată pe viață și pe toți – încă nu mi-a trecut, da’ acuma că s-a întors poate îmi revin
– am făcut prima mea lasagna și niște cartofi franțuzești așa buni cum nu i-am mai făcut până acuma
– am făcut curățenie și mi-am schimbat toate perdelele din casă
În concluzie… uneori e bine să am o săptămână de respiro, însă două e deja prea mult. Aș vrea să nu se mai întâmple, da’ nu-i după mine. Nici măcar după el. Oh, well… bine că a trecut.
Două săptămâni nu-i mult în comparaţie cu cele cinci cât a fost al meu “iubi” plecat în vara asta. Măcar am muncit ca înecata şi n-am simţit chiar aşa de grav singurătatea. Şi-am mai fugit la ai mei, la ţară. Bine că mi-a ajuns acasă întreg. 🙂
Of, şi eu mă obişnuiesc destul de greu când al meu e plecat, dar vara asta mi-am găsit de lucru: gătesc, redecorez camera, citesc, umblu prin oraş. Sincer, am cam obosit să-mi ocup timpul cu altele :))
🙂 chiar despre asta vorbeam in seara asta cu prietenul meu..ca o sa plece din Octombrie pentru 2 luni :/ si asa nu vrrreau..seara cand o sa fiu singura o sa.mi fie cel mai greu.. sper sa gasesc si eu muulte activitati ca sa treaca timpul mai repede..
E putin dificil sa stai singura, mai ales cand esti obisnuita sa ai langa tine pe cel drag tie, partea buna e ca acum va puteti bucura de momentul de revedere ;;)
Totusi, e bun si putin timp numai pentru tine.
Tomata, eu sigur n-as fi vazut COugar Town, ca al meu iubi a inceput sa se uite si el cu mine si nu ma lasa sa vad singura :))). Anyway, ma bucur ca ti-a placut.
Dorin a lipsit doar de vineri pana sambata dupa amiaza si tot mi s-a parut mult 🙂 Ce-am facut in lipsa lui? Mi-am facut de cap: am copt vinete :)) Tu, care stii cum e bucataria noastra fara usi, imagineaza-ti cat era de cald si de fum prin toata casa 😀 Noroc ca s-a aerisit pana a ajuns el acasa. Oricum i-a placut salata de vinete 😉
Acum ca ma gandesc – nu cred ca as rezista 2 saptamani fara el 🙁
Ai rezistat si …dulce revederea. 🙂
O, ce-as vrea sa va aud dupa 40 de ani tot cu el si tot atat de nerabdatoare sa se intoarca 😀
Da, am grija lui, daca nu se intoarce cand gandesc eu deja ma ingrijorez, dar nu pentru altceva ci ca i s-ar fi putut intampla ceva rau. Toata viata mi-a fost teama de asta si dupa 38 de ani chiar s-a intamplat sa-l opreasca o “dama” din drumul lui 🙁 dand peste el cu masina.
Mitul ” de ce ti-e frica nu scapi” nu l-am putut demola, din pacate 🙁
Va urez sa nu va fie teama ca “el” pateste ceva rau…
acum inteleg eu de ce ai facut o pasiune pt actorul acela….ca a lipsit iubi :))))))))
la noi e invers, eu trebuie sa plec de cateva ori pe an si sa il las singur.
Imi imaginez cat de greu a fost. Anul trecut, fix dupa nunta, iubi meu (^^) a trebuit sa plece in Franta cu serviciul 3 saptamani. Si mnoh, obisnuiti de atata timp mereu amandoi, tare ciudat m-am simtit cand seara trebuia sa ma pun sa ma uit la vreun film/serial de una singura.
mie nu are de cine sa-mi fie dor…poate de motan cand plec de acasa:))
As vrea si eu niste sfaturi despre cum sa imi ocup timpul avand in vedere ca iubitul meu(cu care sunt de 6 ani)pleaca la master in UK pentru 2 ani. Asta inseaman ca ne vedem la Craciu si la Pasti+vanacta de vara:((
Sfatul meu este sa faceti un copil. In felul acesta nu te vei mai simti singura iar el se va intoarce mult mai repede 🙂
Limita mea e tot cam pe la 2 săptămâni. Ce e peste deja riscă destul de tare să strice relaţia. Eu nu reuşesc să-i înţeleg pe cei care sunt un cuplu şi petrec luni întregi în ţări diferite…
Ma, eu nu am stat in 6 ani jumate departe de prietena mea decat o singura data, timp de 2 saptamani, mi s-a parut o vesnicie. Nu stiu cum pot altii sa stea cateva luni, un an. De exemplu, sora prietenei mele a stat un an in Belgia cu bursa de studii, nu imi dau seama cum a putut sa reziste atat timp fara prietenul ei, sunt inca impreuna si well… Eu cred ca o luam razna.