Statul german în vizită la Ada

Așa-i ca titlul vă duce cu gândul la ceva negativ? Pe mine, cel puțin, m-a dus. Când am primit o scrisoare în care mi se comunica vizita acasă a unui asistent social în data de 8 februarie între orele 12-14 am alertat pe toată lumea, de la Sotz, care era la birou, până la mătușa mea din România, să mă lămurească de ce, Doamne feri, vrea cineva de la Asistență Socială să vină s-o vadă pe Ada, la numai 3 săptămâni de când am devenit locuitori ai Berlinului. Sotzu, căruia i-a tradus un coleg scrisoarea pe care i-am trimis-o pozată, mi-a spus să stau liniștită că nu e ce cred eu, nu vine nimeni să mi-o ia pe Ada și nici nu m-a pârât nimeni pentru ceva. E ceva control de rutină. Mătușa mea m-a liniștit un pic mai mult când mi-a spus că nu e un control, ci un ajutor. Mamele de pe meetup cu care am vorbit despre asta, m-au liniștit și ele și mi-au spus că e OK, vin să mă informeze despre grădiniță, alocații, pediatrii și alte chestii utile părinților și copiilor recent mutați la Berlin.

Și-acum că data de 8 februarie a trecut, prin urmare și vizita, să vă spun de fapt ce treabă a avut Statul german cu Ada.

Motivul pentru care am primit scrisoare de la Jugendamt (un fel de Protecția copilului, cred) a fost că ne-am înregistrat toți la primărie (remember Anmeldung?), așa că, instituțiile statului (spre deosebire de cele ale statului român) au comunicat între ele și așa m-am trezit cu sus-numita scrisoare în poștă. Domnul care a venit în vizită a fost foarte prietenos și amabil și, deși nu prea vorbea cam deloc engleza, am înțeles cam tot ce-a vrut să spună. Și eu, deși germana mea e foarte proastă, aparent m-am făcut înțeleasă la rândul meu. (Eu continui să mă mir că reușesc să fac asta cu cât de proastă mi se pare mie că e limba pe care-o vorbesc, dar nu neg că sunt mândră de fiecare dată când nu e nevoie de translator între mine și interlocutor). Venise într-adevăr să mă ajute, să-mi răspundă la întrebări și să-mi aducă la cunoștință ce facilități, ce beneficii, ce distracții și de ce ajutor putem beneficia noi ca părinți, eu ca mamă și Ada ca nouă rezidentă a Berlinului. Am primit:

– o broșură cu explicații despre serviciile pe care le prestează acest Jugendamt (și sunt multe, de la consiliere până la vizite acasă și însoțire la alte instituții ale statului); definițiile tuturor ajutoarelor legale și financiare de care beneficiază părinții, plus adresele la care pot merge pentru a-și rezolva problemele; informații despre alocațiile copiilor, dar și despre indemnizatiile părinților; informații despre înregistrarea la grădiniță; despre custodie; despre părinți singuri; adrese de la centre de psihiatrie și psihologie infantilă; reduceri pentru copii la diverse atracții turistice sau centre de agrement; informații despre cursuri de inot pentru bebeluși; o listă cu grădinițe și alta cu pediatri din cartier; informații privind siguranța copiilor (cum ar fi prevenirea accidentelor din casă); informații despre cursurile de prim ajutor pentru părinți; adrese pentru mamele care suferă de depresia post-partum sau pentru gravidele care au nevoie de moașă.

Da, toate astea sunt cuprinse într-o broșură de câteva pagini și mie mi-au sclipit ochii la câteva dintre informațiile astea pentru că îmi sunt nespus de valoroase și utile.

– un carnet de vaccinuri cu care să mă duc la pediatru, împreună cu un flyer în care sunt explicate toate vaccinurile și de ce e important să le faci (vă rog să nu deschidem discuția despre pro și contra vaccinurilor că nu-s interesata de dezbatere)

– o cărticică cu absolut foarte, foarte multe adrese din foarte, foarte multe domenii: de la sănătate (tot felul de doctori, cabinete și centre medicale), până la distracție (pentru toate categoriile de vârstă), sport (inclusiv locurile de joacă cu nisip), cultură, timp liber cu familia, școală, cursuri și alte chestii educative. Sunt de-a dreptul copleșită de atâta informație și de cât de multe lucruri se pot face aici cu familia de care n-am auzit în România și, fără vizita acestui domn, probabil n-aș fi aflat nici de astea de aici.

– o altă broșură, în format A4 cu alte activități pe care le pot face părinții cu copiii, întâlniri cu alți părinți și copii, seri de gătit, spectacole, cafenele pentru părinți cu copii, cursuri de germană gratuite la care poți merge cu copilul (inutil să vă spun cât de încântată am fost la vestea asta), centre de sport, joacă și muzică pentru părinți și copii și orice altceva implică timpul petrecut cu copiii.

– un catalog cu tot ce are cartierul de oferit, că după ce l-am răsfoit, brusc mi-a devenit mai drag

N-am apucat să citesc tot ce-am primit, să aleg ce mi-ar plăcea să fac din tot ce scrie în cărticelele astea că pot să fac, dar sunt uluită de câte se întâmplă aici pentru familii. O să mă abțin să fac comparații cu România, pentru că în nici un caz România nu ar fi pusă într-o lumină bună, însă n-o să mă abțin de la a lăuda acest mic episod și dovada faptului că familia e extrem de importantă pentru statul german, atât de importantă încât alocă timp și bani pentru niște materiale promoționale care să ajute noii părinți. Chiar dacă nu sunt nemți. Am de gând să profit de TOT ce are Germania, și în special Berlinul, de oferit.

Sunt, așa cum am spus, uluită, recunoscătoare și infinit de mulțumită de perspectivă.