io, io şi iarăşi io
-
Am învățat. Dar pentru ce?
Demult tot voiam să scriu despre două idei și pentru a nu mai amâna, le dezbat pe ambele acum pentru că există o legătură intre ele. Am o prietenă nemțoaică, de fapt singura mea prietenă nemțoaică (celelalte sunt doar cunoștinte sau amice), care după ce s-a măritat și a făcut 2 copii de tânără, la 26 de ani a înțeles ce vrea să fie și și-a urmat visul. A făcut o școală Waldorf, și-a dat bacalaureatul și apoi și-a trăit viața și cei mai frumoși ani în plină libertate, a avut tot felul de joburi sezoniere, foarte multe de chelneriță sau ajutor în bucătăriile restaurantelor. A avut doi copii cu…
-
Chiar preferăm anumite cărți în funcție de tipul de personalitate MBTI?
Am mai scris pe aici că singurul book influencer pe care îl urmăresc e Jack Edwards. Nu aștept cu sufletul la gură să posteze ceva nou, dar din când în când intru pe youtube să văd ce-a mai născocit. Îmi place că e original în conținut, are idei crețe, e autoironic, foarte articulat și coerent, are argumente solide, deci il urmaresc. Mai mult de atât, înainte să ascult de recomandările lui, am făcut o comparație intre cărțile citite și de el și de mine și nu mică mi-a fost surprinderea când am constatat că gusturile ni se aliniază destul de bine. Așa că l-am ascultat când mi-a trezit interesul cu…
-
Cum am devenit aproape blondă când n-am fost niciodată
Mă rog, o singură dată am fost aproape blondă, prin clasa a 11-a și a fost una dintre multele alegeri proaste pe care le-am făcut în materie de păr. Atunci erau niște șuvițe late, decolorate, urâte cu spume, dar n-aș fi recunoscut asta nici să mă tai. Mai ales că am făcut-o dintr-o rebeliune împotriva maică-mii, care nu voia să mă vopsească decât cu mov și vișiniu de ăla cu care își colorau babele părul alb. Nu îmi era de ajuns, așa că am trecut peste cuvântul ei și m-am dus la coafor departe de casă, să nu mă prindă. M-am întors cu coada între picioare convingandu-mă de la coafor…
-
Nu sunt doar mamă, dar sunt mamă în primul rând
Pare puțin contradictoriu titlul meu, dar de asta scriu un articol, că să detaliez. 🙂 M-a inspirat Madalina când a scris asta: i remember talking to a friend when i was pregnant and i was saying, i want my child to know i’m more than a mother. that i’m a researcher, that i do all these other things that i’m passionate about, that i have hobbies. …. there’s a person behind it, that does her own things, her job annoys and fulfills her… Ada știe, pentru că i se repetă des, că e cel mai important om din viața mea și a tatălui ei. Că nimeni și nimic nu e…
-
Date night după aproape 9 ani
Unele cupluri suportă venirea primului copil ca pe o schimbare grea a vieții lor. Cu bucurie, sunt sigură, însă și cu mult regret după viața în doi, după libertatea de mișcare și după controlul asupra programului lor. Unii apelează la bunici sau la dadacă pentru a se reconecta la viața de cuplu ieșind în oraș. Alții pur și simplu lasă noul statut de părinte să le acapareze existența și uită de pereche, ceea ce în unele cazuri creează tensiuni, uneori și despărțire. Pentru noi, totul a venit natural de la început. Am inclus copilul în rutina noastră, am avut noroc ca în primul ei an să fie foarte tăcută și…