Am citit cartea la începutul anului, dar pentru că nu am avut timp să îi fac o poza demnă de Instagram (*eyeroll*), am tooooot amânat. Până acum e cu siguranță în top 10‑ul cărților lui 2024 și nu am nici un dubiu că va rămâne acolo. Cum am trăit eu cartea asta? Cu multe, multe emoții. E un fel de Amintiri din copilărie, însă varianta din Banat. Și nu mă refer doar la copilăria lui Goran Mrakic, ci și la a mea. Într-un stil care alternează înjurăturile cu melancolia și filosofia, uneori și cu fantasticul (nelipsit din viața satului), îl surprindem pe Goran în anul 1989, anul sfârșitului copilăriei, anul…

De pe lista scurtă de la International Booker Prize 2024 am ales câteva cărți subțiri, parcă pentru a mă asigura că nu voi pierde timp mult dacă nu îmi vor plăcea. Însă surpriza a fost că am citit cel puțin două care m-au impresionat. Iar aceasta de față e până acum preferata de pe lista Bookerului din acest an, și spun asta pentru că mai vreau să citesc și Kairos, care a și câștigat. The Details e o carte în care nu se întâmplă nimic. E făcută din amintiri și din evocarea a 4 persoane importante din viața naratoarei, despre care știm că e bolnavă și febra i-a adus în…

Doar dacă ești prima oară pe blogul meu, e o noutate faptul că Preda e incontestabil autorul meu favorit din literatura română. Mai am mulți preferați, dar coroana e a lui. Abia am așteptat să citesc biografia romanțată, dar cu toate astea, după ce am cumpărat-o din România în martie, am evitat-o. Mă chema de pe raft dintre toate celelalte din teancul nou, însă cred că îmi era teamă că ideea și imaginea pe care o aveam eu despre el să nu îmi fie zdrobită (pe principiul ‘nu îți întâlni idolii’). Sau că Bogdan Răileanu nu îl va ridica la înălțimea piedestalului pe care l-am așezat eu pe scriitor. Am…

Când s-a anunțat publicarea acestei cărți, câteva voci spuneau că e marketing pur și Rushdie încearcă să câștige niște bani din trauma prin care a trecut. Însă dacă nu dați ascultare acestor cârcoteli și citiți cartea veți înțelege că a fost scrisă ca o formă de terapie și vindecare prin scris, o răzbunare fără violența înjunghierilor dar folosind cartea ca pe un cuțit, arma limbajului fiind cea pe care o stăpânește cel mai bine. Iar dacă atacatorul va citi vreodată cuvintele pe care Rushdie i le-a pus în gură și a schimbat narativa în favoarea lui, cred că autobiografia asta și-a îndeplinit ambele rosturi: acela de a-l vindeca pe autor…