-
Fix când n-ai bani
Atunci te loveste cheful de cumpărături. Online, offline, nu contează. Ideea e că tocmai atunci îți ies în cale pantofii pe care îi căutai de 2 ani, poșeta pe care ți-o doreai, cele mai faine haine la SH, materiale, accesorii și mobilier pentru noile idei de redecorare. Și când zic „îți”, vreau să spun „îmi”. Nu știu dacă sunt singura, dar presupun că nu, căreia i se întâmplă să cheltuie mai mulți bani fix atunci când n-are. Paradoxal, nu? Ei bine, eu mă găsesc într-o situație în care nu m-am regăsit demult, aceea de a nu avea banii mei sau de a-i avea limitați. Cum economiile mele s-au dus către…
You May Also Like
O listă de fericiri instantanee
Început de februarie în România
Program de vacanță
-
Tomata cu foostitză
La mai bine de un an de când am creat pagina de Facebook dedicată fustelor și tot la atâta vreme de când m-am lăsat de cusut, m-am reapucat de treabă. Prin august-septembrie anul trecut am rămas brusc fără cheful de a coase și am lăsat mașina neatinsă până pe 10 septembrie. Ce s-a întâmplat atunci? M-am trezit la 6:30 și n-am mai putut să dorm. Și am pus mâna pe telefon și-am intrat pe Pinterest. A fost de ajuns o poză și un tutorial despre o nouă metodă de atașare a beteliei și mi-am zis că trebuie neapărat să o încerc. Așa că am deschis dulapul cu materiale, am ales…
-
O durere neavută
Înainte să nasc și să fiu gravidă, am auzit de nenumărate ori, în diverse contexte, sentința „lasă că vezi tu când o să fii mamă”. Mă îndoiam că ceva se va schimba în felul meu de a gândi și de a simți, dar cum s-a mai întâmplat de suficiente ori, m-am înșelat. Și mi-am dat seama de asta chiar din perioada sarcinii, dar și mai abitir după ce am ținut-o pe Ada în brațe. Până să existe ea, simțeam cu toată ființă și spuneam oricui voia să mă asculte că iubesc mai mult animalele decât oamenii. Că un câine bătut îmi inspiră mai multă milă și durere fizică decât durerea…
-
Cui spui?
Aș vrea să nu ratez nici o ocazie de a promova sănătatea mintală, dar prioritățile neordonate în propria-mi minte mă împiedică să o fac din timp sau la timp. Acum vreo două săptămâni i-am promis psihologului meu că voi scrie despre un eveniment din cadrul unui proiect mai amplu care durează o lună. „Cui spui?” se întinde pe o lună (din 1 septembrie până pe 1 octombrie) și cuprinde mai multe activități printre care filme, concerte, expoziții și ateliere. Un astfel de atelier este și cel despre care mi-a vorbit psiholoaga mea și la care vă invit și eu cu întârziere. Sper doar să mai fie locuri, deci dacă aflați…
-
Nu înțeleg PS-urile
PS, nu de la Play Station, ci de la Post Scriptum. Nu le înțeleg rostul lor în articole, în comentarii fie pe bloguri, fie pe Facebook, fie oriunde pe internet. Post Scriptum-urile au fost utile în scrisori, în alea scrise de mână, care aproape că au dispărut odată cu prezența calculatoarelor și a imprimantelor în fiecare casă. Când scrii de mână și îți lași ideile să alerge pe hârtie e normal să uiți ceva. Când termini de scris, recitești și îți dai seama că ai uitat să spui ceva important. Așa că la final, după „Cu drag, Gigel”, bagi un PS în care mai scrii câteva rânduri sau chiar o…
