-
Cărțile lui #ianuarie25
Oricând sunt în tren, citesc o carte pe hârtie. Când cobor și am de mers pe jos, am un audiobook în căști. Seara, înainte de culcare, citesc de pe Kindle un ebook. Merge strună: ) #1 Silas Marner, George Eliott – Middlemarch mi-a plăcut foarte mult, speram să fie la fel și cu cărticica asta. Am ascultat cartea pe Voxa, în engleză, însă cred că puteam și fără. N-aș spune că a fost pierdere de timp, ci doar că îmi este indiferentă. #2 Paznicul de noapte, Jayne Anne Phillips – împrumutată de la bibliotecă, citită în engleză, dar asta mi-a încetinit și îngreunat lectura. Mai bine o citeam în română.…
-
Pe unde am fost cu Ada în ianuarie
… adică doar eu cu ea. M-am ținut de planul de anul ăsta și ianuarie a fost destul de săracă în ieșiri, dar e perfect așa. În a doua săptămână a anului am fost deja la Gurdians of Dreams un spectacol de dans și muzica pentru copii, în ciuda orei și a zilei, dar spre deosebire de alte spectacole, ăsta era doar o dată și nu puteam alege alta zi. Miercuri, de la ora 18, în timpul școlii. A fost obositor pentru că stăm departe de locul unde l-am văzut, dar a fost primul văzut împreună cu cea mai bună prietenă a Adei și asta a șters mult din oboseală.…
-
Hipologica – compețite de sărituri la Grüne Woche
Scriam în articolul despre Grüne Woche că motivul care m-a convins pe mine să merg la această expoziție au fost animalele. Nu știam că voi avea plăcerea să asist și la un concurs de sărituri ecvestre, însă ce bucurie! N-am mângâiat vaci și capre și oi cum mă așteptam, însă acest cadou neașteptat a compensat cu brio nevoia mea de a drăgăli animalele domestice. Unde mai pui că m-a lins un dalmațian pe față și mai mult nu mi-a mai trebuit. Las pozele să povestească mai mult.
-
Săptămâna verde la Messe Berlin
Mai… când e ceva expo la Messe Berlin, știi că e ceva serios și că poate ai vrea să vezi. Locul e imens cu multe hale una mai mare ca alta, deci ai nevoie de o zi întreagă pentru a vedea aproape tot, că ‘tot’ e o iluzie deșartă. Eu la Grüne Woche (+ contul de Instagram cu multe poze)) nu am ținut să merg, că e cu mâncare și nu mor să încerc nimic special, că nu-s gurmandă și nici nu trăiesc ca să mănânc. Deci toată săptămâna am spus că nu mă duc acolo nici legată, dar Sotzu’ insista ca el vrea. Du-te cu fiică-ta, eu îmi găsesc…
-
E “Love is Blind” pentru copii?
Depinde de la ce vârstă. Eu îi dau voie Adei să se uite de anul trecut, deci de când avea 8 spre 9 ani. Vă veți mira cum s-au mai mirat și alte prietene, dar stați că vă explic. În primul rând, nu se uita singură ci cu mine, chiar și cu Sotzu’ la Love is Blind Germany. În al doilea, ne ia cel puțin o jumătate de oră în plus să vedem un episod pentru că facem multe pauze pentru a discuta situațiile. E un studiu social foarte ofertant, care naște niște discuții excelente și are ocazia să vadă exemple reale din care poate învăța o grămadă de lucruri.…
