“Cocoșata” – Saou Ichikawa

Cocoșata e una dintre acele cărți care îți pune în față o oglindă nemiloasă și te face să îți privești în suflet, nu chipul ți-l caută când citești. În mod ironic, pentru Shaka, chipul și corpul sunt sunt țintele în care se înfig privirile, ele sunt cele care îi fac existența o povară atât sieși, cât și celor din jur. M-am simțit rușinată de ignoranța mea, de lipsa de atenție la oamenii cu dizabilități, de faptul că nu îmi puneam nici măcar întrebări referitoare la umilințele la care sunt expuse, la neputința de a se apăra, uneori nici măcar verbal. Ca o palmă peste fața a fost cartea asta.

Coloana vertebrală a lui Shaka e atât de sucită încât îi strivește plămânul drept și din cauza asta unele mișcări pot fi făcute doar pe o parte, cum ar fi să se dea jos din pat doar pe stânga. Ca să poată vorbi trebuie să își acopere deschiderea traheei. Singurul ei privilegiu e că s-a născut într-o familie bogată și are la dispoziție tot confortul de care are nevoie.

Singurătatea și traiul printre oameni ca ea, cu care nu poate forma legături o împinge la gânduri și activități care o ajută să facă față și să evadeze din universul strâmt în care e închisă. E studenta eternă, care nici la 46 de ani nu se oprește din a învăța și a da examene. Ca activitate extracurriculară, scrie povestiri erotice pentru site-uri de specialitate. Însă pe Twitter și pe forumuri își exprimă dorințele ascunse, sub anonimat, cum ar fi că își dorește să rămână însărcinată și apoi să facă avort. Ce idee scandaloasă! Ce sfidare și lipsă de considerație pentru miile de femei sterile! Și totuși…

I want to get pregnant, then have an abortion. I can’t imagine a fetus growing properly inside this crooked body of mine. I guess I couldn’t withstand labor either. And of course, taking care of a baby would be out of the question for me. But I could get pregnant and have an abortion like anybody else. There’s no issue with my reproductive functions. So I’d like to experience what that’s like. My ultimate dream is to get pregnant and have an abortion, just like a normal woman.

Pentru un simulacru de normalitate plătește nu doar bani ci aproape cu viața.

În loc de încheiere sau final deschis rămânem cu o dilemă: ce am terminat de citit? Pentru că nu pare să aibă legătură cu povestea Shakai, însă presupuneri se pot face destule.

Am rămas cu întrebările astea: Cum te mai privești după ce citești această carte? Cum o citești fără să te autoanalizezi, fără să te schimbe în vreun fel povestea ei?

M-a întrebat cineva dacă este o carte bună. Nu aș putea spune că se distinge prin altceva decât noutatea subiectului și a personajului, însă aș putea spune că este o carte necesară. Autoarea însăși suferă de o cardiopatie congenitală și este la fel de dizabila ca și Shaka. Este prima persoană cu dizabilități care a primit Premiul Akutagawa și eu am aflat de cartea ei odată cu lista lungă a Premiului Booker Internațional.