-
De Paște m-am jucat pe Wii
Hristos a înviat! Că nu-s prea mare fană a sărbătorii pascale se poate să știți deja, am mai spus-o de câteva ori pe aici pe blog, deci nu-i o noutate. Nu mă leagă de ea amintiri prea plăcute, exceptându-le pe cele de la sat. Anul ăsta Paștele a fost un pic mai diferit de tot ce-am făcut până acuma și pot spune că m-am distrat și m-am simțit bine.
-
Ai un hobby? Nu vrei sa-i inveti si pe altii?
Să mai lăsam tristețea și frustrarea deoparte și să trecem la lucruri mai vesele un pic. Oricum am și vești bune pe care vi le voi da la momentul potrivit, nu renunț cu una cu două, mai ales că am un atu înfricoșător pentru comisia de la handicap, așa că privesc înainte cu încredere. Anunțul pe care vreau să vi-l aduc în atenție azi îi vizează pe toți cei care au un hobby. Nu știu dacă ați auzit de incubator107, da’ daca n-ați auzit, aflați acuma că e „locul în care oricine poate învăța pe oricine orice”. Adică dacă știi să coși, să tragi cu arcul, să dansezi samba, să…
-
Handicap ușor, din nou
Au trecut câteva zile de când am aflat și m-am mai calmat între timp. Însă dacă tot am început să vă vorbesc despre boala mamei mele și despre cât de îngrozitor e Alzheimerul și cât de mult amplifica statul român aceasta situație, să vă povestesc mai departe.
-
Conversații la pet shop
Ideea de a o ruga pe vânzătoarea de la pet shop să-mi scrie niște dialoguri între ea și clienți – stăpâni de animale – mi-a venit când eram de față și m-a amuzat teribil o tanti care nu știa ce să-i mai facă animăluțului ei să îl răsfețe și să-i cânte în coarne. Ca orice posesor de animale, așa fac și eu cu câinii mei, numai că, în timp, am învățat să deosebesc un moft de o necesitate și nu le mai fac chiar toate poftele. Deși uneori mi se cam urcă-n cap. Și la propriu, și la figurat. Foarte drăguță, fata mi-a scris 6 pagini de caiet studențesc cu…
-
Așa arată iubirea necondiționată
Acum 3 ani am scris un post ca răspuns la o leapșă și ca introducere a primului (și cred că și singurului) site de matrimoniale pentru persoanele cu dizabilități din Romania. Ieri am primit un comentariu atât de frumos, încât i-am cerut autoarei lui permisiunea de a-l posta sub formă de articol pentru că e prea emoționant pentru a fi văzut doar de mine. Am vrut să-l citească toată lumea care trece pragul blogului, să citească despre o dragoste necondiționată și demnă de toată admirația și respectul. Dacă nu aveți chef/timp sa (re)citiți acel post, subiectul lui era chiar întrebarea din titlul pe care i l-am dat: „Te-ai întâlni cu…
