-
Un balcon de aş avea…
Cred că fiecare dintre noi are un anumit pitic când vine vorba de locul în care trăieşte, fie el apartamentul propriu, garsoniera închiriată sau casa părinţilor. Fiecăruia îi place ba un fotoliu, ba vana din baie, ba salteaua din dormitor, ba oglinda mare din hol… desigur, astea nu-s locuri, sunt obiecte, dar fără ele, acele locuri n-ar fi speciale. Şi de ce-s locurile astea speciale? Pentru că ne oferă senzaţii şi percepţii diferite. Dacă bei cafeaua şi citeşti ziarul pe un scaun incomod, nu te poţi bucura de nicicare pentru că eşti conştient de disconfort. Dacă n-ai o vană (sau cadă, pentru non-timişoreni), nu te poţi relaxa cu o baie…
-
Tehnologia ma detesta
Bine ca nu mai am si alte aparate care mi se pot strica pentru ca deja le-am bifat pe toate. Kindle-ul mi s-a stricat de doua ori in trei saptamani, acum e din nou la service pentru a i se repara butonul cu sageti, bateria telefonului nu ma tine nici cat sa incarc o poza pe facebook, daca e conectat la wi-fi sau la 3g si, cireasa de pe tort, aseara a murit la datorie si laptopul. :(( Blue-screen si gata, nu mai misca, nu mai vrea, fuck this shit… Acuma nu ca nu mai pot eu fara toate astea, ca pot, da’ e frustrant ca toate-s stricate… Am carti…
-
Un pic de atentie la ce au sa ne invete cainii
Daca ar fi sa aleg o singura chestie pe care am observat-o (dar inca n-am invatat-o) de la Ricky aceea e bucuria sincera. De fiecare data cand intru in casa, chiar daca ies doar sa duc gunoiul, el ma intampina cu coada vajaind din stanga in dreapta si cu gura pana la urechi. Sa nu mai zic cand ma vede dimineata ca ma ridic din pat sau cand ma intorc de la lucru. Trebuie sa stam 5 minute sa ne dragalim, sa-l las sa-mi “roada” mana, sa ma linga pe fata si sa sara incontinuu pe langa mine. Isteria cea mai mare se declanseaza inainte sa mergem la plimbare. Parca-i…
-
Lisabona, Barcelona, Malaezia, Singapore și Indonezia la Povești de pe Mapamond 3
A treia ediție a Poveștilor de pe Mapamond a trezit în mine o grămadă de sentimente. A intețit dorința de a vedea Lisabona, mi-a făcut dor de Barcelona și mi-a trezit interesul pentru tări din Asia, unde nu plănuiam să ajung prea repede.
-
Teatru: Pană de automobil
N-am citit Procesul lui Kafka, dar am dat examen din el și, culmea, am luat și 10. Nu știu dacă să mă laud cu asta pentru că pe undeva m-aș fi bucurat să iau o notă puțin mai mică, dar pe merit, său să mă felicit pentru că am înțeles ideea piesei din povestirile pe care le-am găsit pe netul anului 2003. Sau o fi fost 2004… Procesul lui Kafka e o poveste absurdă a unui om ridicat din patul lui și dus la judecată pentru o faptă pe care n-a comis-o. Sau, mai bine spus, e judecat și nu știe de ce. La asta m-am gândit aseară, stând pe…
