Primul concert, Formula E si niste lucru manual

S-au adunat cam multe de cand n-am mai scris retrospectiva, dar recupererez.

A fost vreme tare nasoala in Berlin o lunga perioada de timp. Asta a insemnat stat in casa, iesit in locuri inchise sau indurat ploaie marunta si enervanta.

Inainte de excursia la Hamburg, am avut o saptamana in care nu am avut timp sa ma relaxez nici macar jumatate de ora. In fiecare zi, dupa lucru, ba faceam lectii cu Ada, ba aveam undeva de mers si rezolvat ceva, ba un concert aparut din senin, apoi pregatiri si apoi umblat mai mult de 45km in Hamburg. N-a fost o saptamana prea usoara si evident am fost cam irascibila. Tin mult la relaxarea mea si la incarcarea bateriilor asa cum imi place mie. Din pacate sunt foarte putine momentele in care pot face asta.

Incep cu concertul Bibi si Tina la care Ada a fost invitata de o colega de a ei si pentru ca acea colega s-a imbolnavit, nici mama ei nu mai putea merge. Ghiciti cine i-a luat locul? Eu. Ada s-a bucurat, eu nu prea tare pentru ca a trebuit sa ma intorc de la birou, din mijlocul Berlinului, pana aproape de casa sa o iau de la scoala si sa ma intorc din nou in cealalta parte a orasului. Concertul, insa, a fost frumos, Ada si colegele ei s-au distrat si le-a placut la nebunie. I-am savurat entuziasmul la maxim pentru ca stiu cum se simte si ce fel anume de extaz iti ofera muzica live si artistii preferati.

Un alt eveniment, de data asta intr-un spatiu semi-deschis a fost Campionatul de Formula E. Despre acesta am scris si in 2018, prima si ultima oara cand am fost si eu. Ada si Sotzu’ au mai fost si in alti ani, dar in pandemie a fost fie anulat, fie foarte sumar organizat si nu ma interesa foarte tare. Anul asta a fost din nou ofertant si am profitat de multe activitati oferite de sponsori. Simularea rostogolirii unei masini in timpul accidentului a fost o experienta oferita de ADAC. Desi e o curiozitate morbida, am vrut sa vedem cum e…

Intr-un weekend in care am decis ca nu mai mergem nicaieri, i-am facut hatarul copilului si am facut niste decoratiuni de Paste din role de hartie igienica pe care le pastram mereu pentru asta (nu stiu care e corespondentul pentru ‘basteln’ in romana, iar lucru manual suna… nepotrivit).

Iar inainte de Hamburg am ‘vopsit’ niste oua prin tehnica servetelului. Data viitoare ne va iesi mai bine. Am descoperit si ca nu le-am fiert destul…

Pastele ortodox l-am sarbatorit cu multe familii, tot in casa, pentru ca afara ploua. Am mancat cum se mananca de sarbatori, am socializat si am plecat acasa. Nimic special si cu siguranta 0 sentiment de sarbatoare. Simt ca Pastele a disparut din viata mea odata cu plecarea din Romania. Nu ma dadeam eu in vant nici inainte, dar acum e ceva ce nu mai simt absolut deloc si ma intristeaza un pic… Sper ca intr-un an vom veni in Romania, la Baia Mare cel mai sigur si il vom sarbatori asa cum imi aduc aminte. Cu toate traditiile.

Eu si Sotzu n-am mai fost la cinema sa vedem un film recomandat celor cu varsta peste 16 ani de la Joker incoace. In schimb, cu Ada merg destul de des. Imi plac animatiile si nu ma plictisesc deloc. Ultima la care am fost e Super Mario Bros si cred ca Peach e cea mai tare printesa ever! Arunca cu gheata ca Elsa, se misca cu agilitatea Rayei siiiii ARE MOTOCICLETA!! Cea mai tare, va zic! Pentru Ada a fost primul 3D.