Cum am devenit proprietară fără voie v-am mai povestit. Ce nu v-am povestit e că nu ştiu cum să fiu proprietară. Lăsăm la o parte poanta cu facturile şi cu întreţinerea că nu despre asta discutăm azi. Azi discutăm despre cum e să ai o casă şi să nu ştii ce să faci cu ea. Adică să vrei să o decorezi, să o schimbi şi să o faci după chipul şi asemănarea ta şi să te uiţi în oglindă până căpiezi că tot nu te prinzi cum ar trebui să arate.

Ideea acestui post nu-mi aparţine, dar am primit permisiunea să o preiau cu condiţia să nu divulg sursa. A mai circulat la un moment dat o leapşă asemănătoare şi deşi nu îmi stă în obicei să reiau subiecte deja dezbătute  (cu mici excepţii), de data asta mi-a plăcut prea mult pentru a nu o face. Aşadar, enumăr mai jos câteva afirmaţii despre mine care pot fi adevărate sau false. Acuma, având în vedere că în 3 ani de zile am scris tot felul de chestii personale, îmi e cam greu să vă pun în dificultate, pentru că ştiţi deja prea multe despre mine şi mi-e că o să nimeriţi toate…

Post in care sar de la una la alta Deşi de timpuriu am manifestat apucături foarte miserupiste vis-a-vis de subiect, acum, cu jumătate de gură, mărturisesc: “ce usor era când nu aveam nimic”. (zic cu jumătate de gură pentru că nici să nu mai am nu aş vrea). Nu aveam nici maşină, nici apartament, ceea ce înseamnă nici o grijă. Acum, după succesiune (despre care mă mai gândesc dacă vă povestesc sau nu – că am avut o lună înfiorătoare din cauza ei) am 3 maşini şi jumătate din apartament, lucru care mă sperie de nu mai ştiu de mine. Brusc, sunt proprietară cu acte in regulă si răspund direct…

Multă lume scrie despre bac zilele astea. Unii critică, alţii îşi aduc aminte. Dacă aş fi în cunoştinţă de cauză şi dacă aş ştii ce se mai întâmplă prin învăţământul românesc, poate aş critica şi eu. Dar eu prefer să-mi aduc aminte. şi o să fie un exerciţiu de memorie, că totuşi au trecut 8 ani de atunci. OMG!!!

Plănuiam să lipsesc doar sâmbătă şi duminică. Plănuiam să îmi termin cartea până duminică şi mai plănuiam să fac curăţenie luni. N-am făcut nimic din toate astea. De lipsit am lipsit 4 zile, de terminat cartea am terminat-o azi, iar curăţenia mai aşteaptă probabil până sâmbătă. Ok, am făcut ordine în bibliotecă, pentru că prea multe cărţi erau alandala şi nu mai suportam să le văd împrăştiate peste tot. în weekend am fost la sat, că demult tot o amăgeam pe maică-mea că o duc. în loc să mă relaxez şi să mă bucur de linişte, aşa cum mi-am propus… am tuns iarba din curte, cam vreo 3 ore, aşa……