io, io şi iarăşi io
-
Am atras si eu ce-am putut
Vă spuneam pe la începutul anului că am început o carte de self-help. Mă rog, nu ştiu dacă se încadrează tocmai în această categorie, da’ nu ştiu unde altundeva să o plasez. în fine. Cartea despre care vă vorbeam atunci, da’ n-am precizat cum se numeşte, e Legea Atracţiei. Voiam să aştept să o termin, să pun eventual în practică una alta despre care am citit acolo şi abia după să vin cu exemple că funcţionează sau nu. Mna, cartea n-am terminat-o că nu m-a prea atras – ce ironic ;)). Aseară însă m-am uitat la filmul cu acelaşi subiect. Mă rog, film e tot o denumire ca si “self…
-
Ciudato-bizaro-stranie
Acea leapşă despre ciudăţeniile personale a ajuns şi la mine. Mai demult, evident, da’ cine s-o grăbit să mărturisească lucruri incriminatorii? Io nu. Afreuda e cea care ma descoase, iar Barbie, Maddame, Dan Necşa, Oana şi FLN vor fi cei pe care îi descos eu. 10 ciudăţenii de-alea mele deci: 1. nu-mi place să stau într-o cameră cu uşa deschisă, iar de dormit cu ea aşa nici nu se pune problema 2. dacă sunt singură acasă şi se aude ceva prin alte camere, deşi sunt împietrită de frică, mă duc totuşi să văd care-i treaba 3. de când era să rămân fără caîni, ies cu ei la plimbare doar cu…
-
Despre sexualitatea mea. My official stance.
Aceasta explicatie se datoreaza unui twitt, care, fie nu l-am exprimat eu cum trebuie, fie au inteles altii ce au vrut din el. El suna asa: “tocmai am realizat ca sunt mult mai timida si pudica decat lasa blogul si twitterul sa se vada. :-s”. Apoi s-au ridicat voci care au spus ori: “cainele care latra nu musca”, ori “arati lumii ceea ce nu esti”. Nimic mai fals de atat, asa ca iata ce am de declarat in ceea ce priveste sexualitatea pe care o afisez si afirmatia de pe twitter. Nu e un secret pentru nimeni ca am scris posturi cu tenta erotica (vezi asta, asta si asta), nu…
-
Viata agitata din timpul somnului
Nopţile mele nu sunt niciodată lipsite de evenimente. Şi asta nu pentru că sunt un party animal sau vreo insomniaca, ci pentru că, de când mă ştiu, visez unul sau mai multe vise pe noapte. Unele mă trezesc, altele mă sperie, altele mă fac să mă gândesc toată ziua la ele, şi de cele mai multe ori sunt ciudaţenii sau absurdităţi care în viaţa reală n-au cum să existe. Citeam la Richie acum ceva vreme despre un vis care i-a schimbat oarecum dispoziţia şi percepţia asupra unor treburi. Parcă aşa îmi aduc aminte. 😛 Şi în comentariu, i-am povestit de un singur vis pe care mi l-am dorit, un vis…
-
Si eu am “rezolutii”
Să dansez mai mult Să merg la un concert al unei trupe preferate. Să citesc un roman de Dostoievski. Să merg la Bucureşti pentru a-i intalni pe bloggerii de-acolo pe care vreau să îi cunosc. Să beau mai mult alcool. Să fac un lucru pe care nu l-am mai făcut până acum. Să vizitez Suedia şi capitalele din jurul ei. Să văd mai multe filme. Să fac mai multe fapte bune. Să merg mai des la biserică. Să fiu mai deschisă in faţa experimentelor culinare. Să recitesc o carte care mi-a placut. Să plantez un copac. Să slăbesc puţin. Să văd un apus de soare în Timişoara. Să-mi ţin ziua.…
