-
Ciudato-bizaro-stranie
Acea leapşă despre ciudăţeniile personale a ajuns şi la mine. Mai demult, evident, da’ cine s-o grăbit să mărturisească lucruri incriminatorii? Io nu. Afreuda e cea care ma descoase, iar Barbie, Maddame, Dan Necşa, Oana şi FLN vor fi cei pe care îi descos eu. 10 ciudăţenii de-alea mele deci: 1. nu-mi place să stau într-o cameră cu uşa deschisă, iar de dormit cu ea aşa nici nu se pune problema 2. dacă sunt singură acasă şi se aude ceva prin alte camere, deşi sunt împietrită de frică, mă duc totuşi să văd care-i treaba 3. de când era să rămân fără caîni, ies cu ei la plimbare doar cu…
-
Top 5 domnitori romani
Sâmbătă seara am văzut pe un Discovery, sau poate pe National Geographic, un documentar despre Vlad Ţepeş, Dracula, castelul Bran şi ce se ştie în lume despre aceste simboluri ale României. Deşi nu-s iubitoare de istorie, şi pot să zic că aproape toată istoria pe care o ştiu am învăţat-o din romanele pe care le-am citit, totuşi m-am gândit să fac un top al domnitorilor, că unii dintre ei mi-au fost tare dragi când i-am învăţat la şcoală. 5. Iancu de Hunedoara
-
Casanova – Povestea vietii mele
Autor: Giacomo Casanova Nationalitate: italian Titlu original: Histoire de ma vie Anul aparitiei: 1822 – 1828 (prima traducere) 1826 – 1838 (editia Laforgue) Premii: nu Ecranizare: Casanova (2005), Il Casanova de Federico Fellini (1976) Nota mea: 8/10 Alte romane de acelasi autor: nu Uf, au trecut mai bine de două luni de când n-am mai terminat o carte. Am început vreo 2 între timp dar le-am lăsat baltă pentru că nu erau nici prea captivante şi nici nu aveam starea necesară pentru a mă delecta cu lectura. Da’ într-o zi m-am îmbiat singura şi am scos din biblioteca Povestea vieţii lui Casanova. Mă gândeam că nu poate fi ceva solicitant,…
-
Nici banii nu mă pot convinge
De vreo cateva săptămâni încoace, tot ce-mi doresc e ceea ce-mi doream şi în timpul şcolii când veneam de la ore: să nu fac nimic după-masă. Să nu am teme, să nu am de învăţat, să mă pot plictisi în voie. Dar ce prostii vorbesc, că eu nu mă mai plictisesc de ceva ani buni. Acum nu mai am lecţii, am proiecte, colaborări, deadline-uri şi muuuult, muuuuult de scris. Şi ca o balanţă veritabilă ce sunt, nici asta nu mă mai mulţumeşte, deşi cea mai aprigă dorinţă a mea era să îmi câştig pâinea din scris, din tastat, din idei, din propoziţii. Deci, zilnic vin acasă, după 8 ore de…
-
Avem puterea de a da o sansa!
Io aş încerca să scriu despre ce urmează să se întâmple în Timişoara, da’ sunt atât de emoţionată, de entuziasmată şi de bucuroasă să iau parte la ceva de genul, încât nu-mi găsesc cuvintele să vă spun aşa frumos cum a făcut-o Nebuloasa. De fiecare dată când văd la televizor concerte caritabile, de genul celui pentru Haiti sau cel pentru încălzirea globală, mi se face inima cât un purice şi mă podidesc lacrimile. Pentru că solidaritatea e cel mai uman sentiment, e definiţia supremă a omului, e bunătatea şi mila şi altruismul la un loc, e ceea ce ne salvează, ceea ce ne umple sufletele de bucurie şi ceea ce…
