-
Întâlniri la Bucureşti
Hehe, cei care cunosc blogul ăsta cât de cât, probabil se aşteptau să apară şi postul ăsta imediat după detaliile despre concert. Cum fac de fiecare dată, în jumătatea de zi liberă pe care o am de petrecut în Bucureşti, niciodată nu prea fac altceva decât să mă întâlnesc cu oameni de pe acolo. Uneori sunt oameni noi, alteori sunt cunoştinţe vechi, prieteni deja. Oricum, cred că liniştită îi pot numi pe toţi prieteni, că aşa mă simt când sunt împreună cu ei.
-
În Monster Pit la Lady Gaga
Aș fi vrut să dau alt titlu acestui post, ceva care să conțină un „little monster”, că doar asta am fost și eu la concertul ei, da’ mai bine păstrez tradiția și-l botez ca pe cel de la Bon Jovi. Cred că până la ora asta ați citit tot ce se putea citi despre spectacolul de joia trecută, da’ pe mine să mă scuzați, vă rog, că am ajuns vineri seara acasă, ruptă-n 2 de obosită, iar ieri am vizitat Mănăstirea Prislop, despre care o să vă povestesc când i-o veni rândul și azi am cam lenevit, fără nici un chef de scris, până m-am mobilizat să scriu articolul ăsta.…
-
Renault ne-a premiat olimpicii
Așa cum vă promiteam în penultimul articol din campania Renault, revin cu detalii despre premierea sportivilor care au concurat la Jocurile Olimpice de la Londra, dar și a celor 100 de ambasadori ai valorilor olimpice , desemnați în cadrul campaniei derulate pe megane-olympic.ro, la care v-am îndemnat și eu să vă înscrieți. Chiar, s-a înscris cineva care a aflat de pe blogul meu? 🙂
-
Cum ar fi dacă m-ai suna?
Învârt întrebarea asta pe toate fețele, o rotesc pe limbă, o plimb printre gânduri și nu reușesc să-i dau nici un răspuns. Pentru că nu are răspuns, pentru că e imposibil, pentru că niciodată rămâne niciodată. Mi-a venit în minte, citind ceva ce nu-mi mai amintesc despre ce vorbea. Un gând ca orice gând, apare din conexiuni, aparent fără nici o legătură cu ce faci, cu ce vezi, cu ce citești, cu ce gândești, cu ce scrii. De nicăieri apare întrebarea „Cum ar fi dacă m-ai suna?”. Ar fi șocant? Ar fi neașteptat? Ar fi liniștitor? Ar fi emoționant? Ar fi dureros? Ar fi eliberator? Ar fi ireal? Ar fi…
-
De emoție, de speranță, de mândrie, de nedreptate
N-am urmărit niciodată Jocurile Olimpice de la cap la coadă, n-am așteptat niciodată să văd ce fac ai noștri în competiții. De foarte puține ori m-am nimerit în fața televizorului pentru a vedea evoluția sportivilor români și de și mai puține ori m-am parcat pe canapea special pentru a urmări câte o probă. Singura care îmi vine în minte e gimnastica de la Sydney când am plâns cu lacrimi de crocodil când am văzut podiumul tricolor și când i-au retras medalia Andreei Răducan. Ah, îmi amintesc și de Gabi Szabo, de fetele de la canotaj și de Laura Badea de la scrimă. Cam atât. În rest… doar dacă fac eforturi…
