Când eram mai tânăra obișnuiam să mă pregătesc temeinic pentru vizitarea unui oraș. Voiam să văd tot din prima pentru că nu știam când mai ajung. Apoi am descoperit că nu îmi mai face aceeași plăcere să mă întorc undeva, deci încercam să absorb totul. Acum, când umblatul pe jos kilometri întregi îmi provoacă dureri de spate și de oase, nu mai alerg de la obiectiv la obiectiv. Patru zile pline pentru Dublin mi s-a părut un pic cam mult pentru că orașul nu e mare, deși are multe de oferit, însă nu toate ne-au atras. Cu siguranță am ratat niște muzee interesante sau locuri speciale, însă fără documentarea prealabilă,…

Mi-am dat seama săptămâna trecută la Dublin că încercând să recuperez anul trecut, îl pierd și pe asta și iar rămân în urmă cu prezentul. Așa că schimb strategia și mă ocup de prezent, iar când nu am nimic special de consemnat, reiau chestii despre care nu am scris pe blog și Dumnezeu știe că sunt mult prea multe lăsate doar pe Instagram. Și mai mult de atât, îmi vin idei și de postări care nu au legătură cu pozele de acolo. Ce mai, I’m on fire! :)) Până să vă povestesc ce părți ale Dublinului am văzut de data asta, va spun despre cum s-a nimerit să mă întorc…

Partea mișto la un road trip e că te poți opri unde vrei și poți devia de la ruta prestabilită pentru locuri de care nici nu știai. La Houlgate am ajuns datorită surorii mele. După ce ne-am întâlnit cu ei în Étretat, i-am vizitat și noi acolo unde își făceau ei vacanța. Locul asta a venit la pachet cu emoție și cu gânduri surprinzătoare oferite de arhitectură și de atmosfera aparte. Genul de loc pe care îl vezi în filme despre anii 1930 și te gândești că viața ar fi mult mai bună cu tine dacă ai trăi acolo. M-am trezit fantazând despre o viață paralelă, imposibilă, în care aș…

Și în sfârșit, unul dintre obiectivele principale ale road trip-ui din Franța: stâncile de la Etretat:   Am urcat pe ele pe cararuile înguste, ne-am oprit din loc în loc să ne tragem sufletul și să admirăm imensitatea apei și minunile pe care le face natura. Întâlnirea cu sora mea și familia la ei acasă în Valence era deja plănuită, însă cum și ei se aflau în zona, la doar 2h de Fécamp unde am fost noi cazati, ne-am întâlnit mai devreme la Étretat. Ada e ca și îndrăgostită de verișoara ei mai mare, așa că am ținut secretă întâlnirea pentru ca surpriza să îi fie mai mare. Ne-a reușit.…

După dezamăgirea de la Liège și indiferență față de Hamburg, soțul a răbufnit: ‘Nimic nu-ți mai place! Nimic nu te mai mulțumește!’. Așa e. De când locuiesc la Berlin sunt mai greu de impresionat de alte orașe. Când plecam din Timișoara în alte țări, totul era mai wow. Acum… not so much. Daaaaar, Fécamp a rupt firul indiferenței și al dezamăgirii pentru că îl găsesc superb. Așa mic cum e el, îmi place așa mult că m-aș și vedea locuind acolo. Casele astea pătrățoase de piatră, faleza, străduțele sus-jos… franceza! FRANCEZA!!! De când am văzut prima oară pe Pinterest stâncile de la Étretat îmi doream să ajung acolo . Sunt…