tomata călătoare
-
Pietre aurite în memoria evreilor
Săptămâna trecută am fost pentru 5 zile la Köln, în interesul de serviciu al Sotzului. Pentru că îmi doream și eu de ceva vreme să văd orașul ăsta, în special domul lui gigantic, ne-am dus toți pe capul lui. Al Sotzului. Toți adică Ada, Ricky și cu mine. Dar despre Köln vă povestesc mai în detaliu în zilele ce urmează. Azi vreau să mă opresc la un anume detaliu pe care l-am întâlnit acolo, dar după ce m-am documentat puțin, am aflat că se regăsește peste tot în Germania, dar mai mult de atât și în alte 18 țări europene. În prima seară de plimbare, mi-a ieșit în cale o…
-
O plimbare prin parc
Mă tot plângeam eu că n-am parcuri prin zonă, că n-am alei pe unde să mă plimb cu Ada, dar Berlinul abundă în zone verzi, unele chiar gigantice. Are lacuri, are ape curgătoare, păduri și parcuri cu duiumul. După ce în weekendul Paștelui catolic toate site-urile de travel și lifestyle dedicate orașului au publicat topuri peste topuri cu cele mai frumoase și family friendly parcuri, mi-am făcut o listă cu cele prin care vreau să mă plimb. Azi am ajuns într-un parc din cartierul vecin, pe care l-am ales mai mult pentru că i-am văzut fântâna într-un alt articol. Parcul Poporului pe numele lui (Volkspark Friedrichshain) e, clișeic vorbind, o…
-
Wanderlust amorțit
Nu trebuie să fii cititor fidel al acestui blog ca să îți dai seama că una dintre pasiunile mele e călătoria. E de ajuns să te uiți în meniul de deasupra pozei din header și să vezi că am o pagină numită Călătorii. Sau poți da scroll și vei vedea că sub articole am două categorii mari și late: „tomata călătoare” și „tomata cititoare” (o altă pasiune la fel de arzătoare). Totuși, dacă ești cititor fidel, probabil ai observat că anul ăsta articolele din călătoriile mele au lipsit. Pentru că și călătoriile au lipsit. 2015 a fost singurul an din cel puțin ultimii 10 în care n-am călătorit deloc. Vizita…
-
Munte, zăpadă, brândușe
Pentru al nu-mai-țin-minte-câtelea an la rând, mi-am petrecut Paștele la Baia Mare. Și, ca de fiecare dată, am căutat o bucățică nouă de Maramureș pe care n-am văzut-o. E drept n-am văzut și n-am fost încă cu mocănița, n-am fost nici la Ocna Șugatag, dar cred că-i lesne de înțeles de ce, mai ales acum. Dar e bine că a mai rămas ceva de văzut pentru că n-am întâlnit încă nici un județ care să aibă atâtea de oferit ca Maramureșul. Bine, nu că aș fi eu prea plimbată prin România, dar dacă n-am la cine să mă duc în Moldova, par exemple, cine știe când ajung acolo. De data…
-
Îmi vine să mă testez
Dacă sunteți pe același Facebook ca și mine, e cam greu să fi ratat un anumit articol în care se povestește despre o genă, DRD4-7R pe numele ei, care se spune că ar fi responsabilă de boala numită Wanderlust, de care eu sufăr și despre care v-am povestit aici. E o boală de care nu vreau să mă vindec și cu care vreau să molipsesc cât mai multă lume. Nu vă speriați. Dacă n-ați auzit până acum de Wanderlust și dacă n-ați click-uit pe link, Wanderlust e sinonim cu plăcerea de a călători. E drept că anul ăsta nu mă prea gândesc la ce destinații să atac, nu mai fac…
