Boy Parts

De Jack Edwards am aflat anul trecut când a prezentat ceremonia de decernare a Premiului Booker. Mi-am dat un pic ochii peste cap când am auzit că un booktuber e ales pentru această distincție și m-am pus pe cercetat. Am intrat pe canalul lui și… n-am mai ieșit. Foarte, foarte mult îmi place de el și e singurul booktuber pe care îl urmăresc on and off. Mai mult pe Instagram decât pe YouTube, însă îmi place creativitatea lui și, în special, că nu se dă expert, e autoironic, nu folosește cuvinte bombastice, nu se ferește să dea de pământ cu cărți celebre și își exprimă doar sentimentele personale față de cărțile citite și pentru mine asta e de ajuns. De fapt, că tot suntem aici… de multe ori am ales cărți doar cititnd ce i-au făcut pe cititori să simtă. Am devenit curioasă chiar și fără să știu prea multe despre subiect. Așa mi s-a întâmplat, de exemplu, cu Tyll, care e una dintre all time favorites.

Am făcut toată introducerea asta pentru că am aflat de Boy Parts de la Jack Edwards, care a vorbit despre ea în termeni care mi-au atras atenția.

Dacă sunteți curioși să descoperiți o lume din care foarte mulți dintre noi nu facem parte, poate îi dați o șansă, însă nu cred că e o carte pentru oricine. E lumea artei kinky și fetișiste, însă și lumea aceea în care sufletele tulburate și pierdute se amorțesc cu droguri, alcool, validare din social media sau din privirile admirative ale celor din jur. Lumea oamenilor goi pe dinăuntru, însă nu goi pentru că nu simt nimic ci pentru că simt prea multe dacă nu le blochează. Și se umplu cu substanțe care șterg trecutul și teama și realitatea.

Irina este o tânăra de 28 de ani, fotografă, care recrutează băieți pentru ședințe foto mai altfel. Le-am putea categorisi ca ‘perverse’, ‘deranjante’, ‘scârboase’, ‘bolnave’ și orice alt cuvânt care descrie ceva ieșit din comun la care majoritatea refuză să se uite. Spre surprinderea mea, subiectul nu e nou, căci trăiesc în desfrânatul Berlin și sunt pe grupuri de Facebook unde îmi ies în cale și oameni care fac exact ce face Irina. Pe oamenii din preajma ei, în special pe recruți, îi tratează destul de urât, îi manipulează și îi desconsideră. Prieteni nu are, iar Flo e un simulacru, care scrie despre Irina pe blogul ei și dă tot din casă, inclusiv cât de f*ked up e.

Irina vrea să uite ceva și îi iese atât de bine că nici măcar nu mai știe dacă ce s-a întâmplat în trecutul ei chiar e adevărat sau doar își pierde mințile. Începe să halucineze, să audă sunete, toate în timp ce duce o viață ‘normală’ cu ieșiri în cluburi, droguri, mult alcool și întâlniri sexuale cu necunoscuți. Dezvăluirea de la final m-a luat pe nepregătite, deși incercam să găsesc ce anume din trecutul ei a putut-o răvași în felul ăla. Experiențele sexuale cu profesorul ei și alte chestii care, spune ea, i-au făcut plăcere, nu prea explicau ‘deraierea’ și viața haotică pe care o ducea. Ar fi fain dacă ați citi-o.

Mie mi-a plăcut foarte mult.