N-am mai scris demult despre muzica pe care o ascult și asta e din cauză că nu prea mai am timp să ascult muzică. Citeam aseară în cartea lui Teleșpan, chestia următoare și m-a frapat să-mi văd obiceiul atât de bine descris de altcineva. N-am încercat niciodată să-l pun în cuvinte, dar bine că a făcut-o el. În mai puțin de o lună, o să-i văd pe cei de la OneRepublic la Viena și-s atât de nerăbdătoare că în mașina mea cânta pe repeat cele două albume pe care le am: Native și Waking Up. Am învățat cuvintele de la aproape fiecare melodie și abia aștept să le cânt împreună…

Mie îmi place VUNK. Am fost la un concert de-al lor când au fost în Timișoara și chiar am avut plăcerea de a face cunoștință cu Cornel, care e atât de sexi și șarmant cum vi-l închipuiți. Pentru că eu n-o să pot ajunge la București la concertul lor de la Sala Polivalentă de pe 3 octombrie, vreau să dau biletele mele unei norocoase sau unui norocos. Pentru a le câștiga, o să reciclez o idee mai veche: aștept de la voi un vers, două, trei, dintr-una din melodiile lor (specificați și care e melodia) care vă place vouă cel mai mult. Voi anunța câștigătorul, tras la sorți cu random.org…

Așteptam weekendul ăsta așa cum îl așteaptă un copil pe Moș Crăciun. Avea în el atâtea promisiuni la începutul săptămânii trecute, cu nici un plan, nici un drum, nici un eveniment (cu excepția aniversării unei prietene, la un suc vineri seara), doar o sâmbătă de curățenie și în rest, leneveală. Plănuiam să nu mă schimb de pijama și nici duș să nu fac, atât de mult îmi doream leneveala asta. Doar că… pe parcursul săptămânii, invitații la tot felul de evenimente continuau să-mi ajungă în inbox.