-
Renault ne-a premiat olimpicii
Așa cum vă promiteam în penultimul articol din campania Renault, revin cu detalii despre premierea sportivilor care au concurat la Jocurile Olimpice de la Londra, dar și a celor 100 de ambasadori ai valorilor olimpice , desemnați în cadrul campaniei derulate pe megane-olympic.ro, la care v-am îndemnat și eu să vă înscrieți. Chiar, s-a înscris cineva care a aflat de pe blogul meu? 🙂
-
De emoție, de speranță, de mândrie, de nedreptate
N-am urmărit niciodată Jocurile Olimpice de la cap la coadă, n-am așteptat niciodată să văd ce fac ai noștri în competiții. De foarte puține ori m-am nimerit în fața televizorului pentru a vedea evoluția sportivilor români și de și mai puține ori m-am parcat pe canapea special pentru a urmări câte o probă. Singura care îmi vine în minte e gimnastica de la Sydney când am plâns cu lacrimi de crocodil când am văzut podiumul tricolor și când i-au retras medalia Andreei Răducan. Ah, îmi amintesc și de Gabi Szabo, de fetele de la canotaj și de Laura Badea de la scrimă. Cam atât. În rest… doar dacă fac eforturi…
-
Predarea ștafetei olympice
Știu că au trecut deja două zile de când am predat Renault-ul Alinei și lui Răzvan, dar fiți miloși cu mine, am fost varză. De oboseală. Am plecat spre Cluj singură, marți dimineața la ora 8 și-am ajuns acolo la ora 14:30. Iar noaptea, la ora 00:46 am avut tren înapoi spre casă. Chiar dacă am venit la cușetă și am dormit aproape tot drumul… după o zi de lucru, numai să scriu nu am mai fost în stare.
-
Cheile olympice au ajuns la Timișoara
Gata, i-a venit și ei rândul să se odihnească. După atâtea drumuri pe șoselele patriei noastre și a altor patrii, Hapciu are în sfârșit concediu. Nu prea mult, suficient cât să-și refacă forțele și sa-și încarce bateria. În locul ei, ne vom plimba cu frumosul Megane. Torța olimpică a ajuns azi la Timișoara, adusă tocmai de la Brașov, după un drum destul de lung și de obositor, de însuși Zoso. Cheile mi-au fost înmânate la reprezentanța Renault, după cum se vede și în poze.
-
Și eu voi purta o torță Olympică
Am tot scris și-am tot șters. Și dup-aia iar am scris și iar am șters. Pentru că e greu să-ți dai seama cum să începi sau cum să te apuci de un text în care trebuie să scrii despre tine că ești mândru și onorat. Că prea sună a laudă, poate chiar și a surplus de patos când spui pe blog că ai fost ales să porți o torță pentru Jocurile Olimpice.