-
La masă cu trecutul
Nu-i asa ca de multe ori ati oftat si vi s-a intamplat sa spuneti: „Ah, de-as putea sa dau timpul inapoi…”? Mie nu mi se intampla prea des, pentru ca am prostul obicei sa ma resemnez rapid si sa accept cu uimire, nepasare sau putina revolta ce imi ofera viata. Insa, aseara am avut o experienta de intoarcere in timp pentru care nu m-am pregatit. Nu acea intoarcere pe care o dobandesti sub hipnoza sau prin alte mijloace halucinante. Ci acea intoarcere pe care ti-o prilejuieste intalnirea cu oameni pe care nu i-ai vazut demult, intr-un loc pe care nu l-ai mai vazut demult. Un loc in care mergi numai…
-
Simfonia catastrofelor
Acum câţiva ani, nu-mi aduc aminte câţi, la fel ca mulţi ignoranţi ca mine, am participat cu fervoare la poveştile care prevesteau sfârşitul lumii. Când s-au aliniat cele 7 planete, istorioarele hazlii ce preziceau cutremure neiertătoare, ape ce aveau să înghită cai si bebeluşi, vânturi ce urmau să smulgă pomii din rădăcina, n-au făcut decât să îmi îmbogăţească serile petrecute cu copiii in spatele blocului. Ne speriam unii pe alţii imaginânduera-ne cum vom sfârşi absorbiţi de valuri uriaşe sau măturaţi de vânturi ce ne vor târî genunchii deasupra paharelor de plastic aruncate pe plajele scoicilor naufragiate. Unul s-a gândit chiar că ar putea să moară de sete intr-o Românie deşertificată.…
-
Oraşele din amintirile altora
Pe bune ca imi schingiuiesc mintea sa fete ceva impresionant, ceva demn de atentie, insa nu vrea. E sterila, e uscata, e paralizata. Ma tot intreb de cateva zile daca nu cumva am ramas fara lucruri de spus. Alung repede repejor gandul asta de pe santurile creierului meu ca nu imi place de el. E inspaimantator si dezamagitor. Asa ca ma agat cu plictiseala de o idee nu tocmai originala (am mai folosit-o si cu alta ocazie) si trec in registru orasele care apar prin melodiile de pe calculatorul meu. Daca tot e vara, lumea e plecata, mie imi tot sta gandul la alte destinatii si la leneveala, de ce…
-
Budva, Muntenegru
Urmeaza un post destul de lung pentru ca impresiile lasate si concluziile trase din cele 8 zile de vacanta la Muntenegru sunt destul de multe la numar. _ daca mai exista cineva care traieste cu impresia ca Muntenegru e un nume ales la intamplare, inseamna ca sufera de naivitate, la fel ca mine. Muntenegru e tot numai un munte mare, stanci si pomi aruncati peste tot.
-
Am venit. Am plecat
Din Muntenegru. La sat. 🙂 Inca mai profit decateva zile din concediul de odihna si ma car la sat. N-am mai fost acolo de la Craciun si vara e tare frumos. Nu va zic inca nimic despre vacanta mea la Marea Adriatica, nici despre frumosul Dubrovnik, dar cand se termina cu leneveala va pun la dispozitie toate impresiile si concluziile din ultimele doua saptamani + o tona de poze. 😀 Au revoir si ne citim pe luni, marti incolo. 🙂 Un mic teaser:
