-
Château d’Azay le Rideau (2023)
Castelul ăsta era și nu era în plan. Adică Sotzu’ ar fi vrut să îl vadă, însă părea că nu prea mai aveam timp de el. Acum, la câteva luni distanță, uitându-mă la pozele de pe Instagram aproape că nu mai recunosc nimic, atât de uitabil a fost pentru mine. Am intrat pe site să caut niște informații și doar când am văzut intrarea (desi am si eu poza cu ea) mi-am adus aminte de el. Destul de mic ca dimensiune – față de celelalte – nu a strălucit prin nimic. Sau o fi fost din pricină că ne era deja prea cald și eram obosiți după vizitarea Castelului d’Usse…
-
Lazy days și “niksen”
De când m-am reapucat de scris îmi mai răsfoiesc blogul să îmi reamintesc ce am scris. Și de multe ori am scris cum simțeam că trece viața pe lângă mine și doar mi se întâmplă lucruri. Eram mai tânără și fără copil și totuși aveam perioade în care doar făceam și rezolvam și foarte puțin mă relaxam sau îmi luăm timp să savurez experiențe. Cu timpul am ajuns să trăiesc așa la foc continuu și să am prea puține minute sau ore (la zile nici nu îndrăznesc să visez) în care să stau pur și simplu. Mereu e ceva de făcut, undeva de ajuns, cu cineva de vorbit și plănuit…
-
Privind la suferinţa celuilalt
Într-un prezent în care cel puțin două războaie vuiesc în jurul nostru și media ne bombardează cu știri și imagini foto sau video, cartea lui Susan Sontag cade la fix. Prima mea întâlnire cu Susan Sontag s-a nimerit să fie cartea asta, deși aveam alta în bibliotecă. Nu am căutat să citesc ceva pe subiect, dar Privind la suferinţa celuilalt a fost o carte băgăcioasa, căreia i-am făcut loc pentru că era menționată în Boy Parts și mă intriga titlul. (Nici nu știam că a fost tradusă și în română) Sunt multe idei interesante și o grămadă de perspective despre fotojurnalismul de război, multe perioade, mulți fotografi și pictori renumiți,…
-
Dacă vrei să emigrezi și nu știi unde, Gospodinov te ajută
Am prea multe poze în telefon cu citate din cărți pe care le-am fotografiat ca să… nu știu ca să ce. Mi-au plăcut, asta e clar, dar dacă nu le pun undeva, or să moară în laptopul meu, că la cât de multe sunt, e greu de crezut că mă voi mai întoarce vreodată să le citesc pe toate. Așa, dacă le pun pe blog, măcar știu unde și cum să le găsesc. De ce am pozat acest pasaj din Refugiul timpului? Primul motiv e Berlinul și descrierea lui atât de întocmai – apropos, cred că o să îmi fac o listă cu toate cărțile în care apare, că am…
You May Also Like
Câte fiinţe există într-o căsătorie?
-
Château d’Ussé (2023)
Când am făcut planurile pentru castelele de pe Valea Loirei nu ne-am putut îndepărta prea mult de Blois, deși eram cu mașina, deci destul de mobili. Iar de mobilitatea asta am profitat pentru a adăuga încă două castele la cele patru alese inițial. Castelul d’Ussé a fost ales de Sotz pentru Ada pentru că e promovat ca fiind castelul Frumoasei din Pădurea Adormită. Deh, el s-a documentat mai mult ca mine. A fost singurul castel unde am avut o căutare de comori și ne-am distrat puțin căutând răspunsurile. Atât ei cât și mie ne-a plăcut în special că au populat camerele cu manechine îmbrăcate confrom modei vremii și au folosit…
