Cireșii înfloriți de la Bonn – o altă dorință îndeplinită

29.04.2016 / 18 Comments

Trece primăvara până am eu chef de ceva (că nu doar de scris n-am, ci de mai multe), așa că m-am obligat să deschid Word-ul și să pun câteva cuvinte despre o altă dorință îndeplinită, oferită pe tavă.

În decembrie, înainte să venim în Germania, postam pe Facebook un articol cu multe poze despre o alee celebră în Bonn datorită cireșilor care înfloresc primăvara, oferind un spectacol vizual încântător. Știam de strada asta de pe Pinterest, când am dat de poza asta (care apare și în celălalt articol). Scriam pe Facebook: „știu ce-o să fac în aprilie”.

Timpul a trecut, am încercat o singură dată, prin februarie parcă, să-l conving pe Sotz să facem o excursie la Bonn când înfloresc cireșii, dar hopurile apărute în cale-ne, au pus excursiile pe planul al doilea, așa că mi-am luat gândul.

Doar că dacă e să se întâmple, se întâmplă, chiar și fără să ridici vreun deget. Cel puțin în cazul ăsta așa a fost.

Sotzul lucrează pentru o firmă din Köln, unde trebuie să meargă o dată pe lună să discute cu șefii și colegii de acolo. După două deplasări de-ale lui, am făcut planurile pentru o excursie de câteva zile în 4. Adică cu tot cu Ada și cu Ricky. Mi-a spus că Bonnul e la 30km și-am putea merge și cu trenul, să-l vizităm. Am verificat rapid pe Instagram (unde altundeva?) în ce stadiu sunt cireșii și mai să leșin de fericire când am văzut că fix pe 23 aprilie, ziua în care plănuisem noi să mergem, era ceva festival dedicat florilor de cireș. După care am văzut că plouă și că e frig, dar cum am zis: dacă bagi vremea în seamă, trece viața pe lângă tine. Și ne-am dus. Abia când am ajuns acolo am văzut că sunt de fapt vreo două-trei străzi cu cireși, nu doar una. Iar după ce-am parcat mașina, am decis să intrăm pe prima și bine am făcut, că am nimerit fix pe aia celebră. Care e foarte lungă, deși din poze eu credeam că n-are mai mult de 50m.

Bonnul nu mi s-a părut un oraș atât de turistic – adică în afară de casa în care s-a născut Beethoven nu se prea laudă cu obiective turistice importante – și totuși atâta puzderie de oameni n-am văzut demult. Bag mâna în foc că toți erau veniți pentru pomii ăstia.

Curiozitatea mea de a vedea cireșii s-a trezit când am citit despre sakura în Memoriile unei gheișe. Am căutat poze pe net, la fel cum am făcut cu prunii de iarnă, și-am descoperit minunăția ce se petrece la Tokyo în fiecare an. Desigur că a devenit o liniuță pe bucket list să văd cu ochii mei ce îmi arătau pozele de pe Google, însă până atunci, Bonnul era mai aproape. Și mă bucur enorm că aceaștă dorință mi-a fost oferită când deja îmi luasem gândul și fără nici un efort suplimentar.

Dacă tot ne aflam acolo, nu puteam să nu vizităm și casa în care s-a născut Beethoven, casă dotată cu multe manuscrise și schițe ale lucrărilor sale, dar și cu câteva viori și pianine la care a cântat compozitorul. Nu am putut face poze înauntru, dar pe site găsiți o galerie interactivă: intrați aici și dați click pe fiecare etaj al casei pentru o vedere de 360 de grade.


Ne-am mai plimbat pe străzi și prin piețe și-am mai făcut niște poze.

Iar după ce-am mâncat o pizza bună de tot, ne-am întors la Köln, despre care sper să vă povestesc cât mai curând.

Albumul cu poze din Bonn.

You May Also Like

Château d’Azay le Rideau (2023)

12.04.2024

Zoomarine, în primul rând pentru delfini

12.09.2014

Valence, Franța (2023)

23.04.2024

18 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *