Oamenii-Schnauzer
Dacă n-aș fi ilustrat articolul ăsta cu poze, v-aș fi provocat să ghiciți la ce mă refer. Dar așa, dacă vă uitați puțin mai jos, înțelegeți despre ce vorbesc. Acest post este inspirat de Anca, pentru că ea este, așa cum singură se numește, un om-Schnauzer. E toată ziua cu bretonul în ochi și n-o deranjează deloc. Și nu e singura, că am mai văzut fete și băieți care privesc de sub lațe, asemeni unui cățel.
Când mă aflu în fața unui om-Schnauzer, dacă-mi permit, îi spun să-și dea părul din ochi, că mă deranjează. :)) nu-i treaba mea dacă pe el nu-l deranjează, dar eu încep să dau din cap ca apucată, pentru a-mi scoate părul din ochi. Părul lui, din ochii mei, dacă are vreun sens.
Mama mea spunea că nu-și lasă părul lung pentru că o deranjează și pe gât și când îi atinge fața. N-am înțeles ce vrea să spună, pentru că pe mine nu mă deranja să fiu cu părul pe ochi când eram copil. De când am mai crescut… well, înțeleg perfect la ce se referea. Și din cauză că mă enervează foarte tare să-mi simt părul pe față, în ochi sau pe gât, nici nu-mi pot face o freză ca lumea. Bine și pentru că-i sârmos, și pentru că nu-mi place să fiu toată ziua cu placa sau cu peria rotativă în mână. Și de când m-am tuns bob, îmi urăsc părul și mai tare. Mă gâdilă pe maxilar și mă scarpin de parcă am râie. Toată-s roșie pe față și par mușcată de un roi de tânțari.
Așa că n-aș putea fi un om-Schnauzer nici să vreau.
12 Comments
lala
Ma enerveaza maxim parul in ochi sau pe ceafa asa ca il tin aproape tot timpul legat.
fac ochi mari cand vad persoane vara cu claia de par pe spate la 35 de grade. Nu stiu cum rezista!
Tomata
si eu ma intreb acelasi lucru, dar mi-as dori si eu sa pot rezista 😛
CristinaMM
subscriu; eu nu-mi suport parul pe spate, liber nici macar acum cand sunt gradele cu minus…:)
bloodie
Mă faci vedetă. 🙂 Să știi că dacă-mi prind bretonul cu o agrafă mi se accentuează fotofobia.
Later edit: Funny cum și în poza din Gravatar, care e veche, sunt tot cu părul în ochi. 😀
Tomata
QED :))
Andreea
Si eu port parul in ochi uneori si nu pot spune ca ma deranjeaza, dar ceea ce e in poze e acoperit ochiul in totalitate si nu as suporta!
Tomata
ah, si pe tine te tin minte cu bretonul in ochi 😛
Monica
eu mă uit cu invidie la ei. Îmi ating părul de o mie de ori și trebuie să-l spăl, așadar, în timp ce ei trec prin viață cu părul impecabil perfect integrat în persoană (frig, cald, umezeală, vânt etc). Cum se devine omSchnauzer?
Tomata
eu nu faceam asta cu mana prin par, pana sa ma tund scurt. daca inainte ma spalam pe cap la 7 zile, acuma la 5 musai sa ma spal.
Ioana
Pe mine nu mă deranjeaza părul altora 🙂 Eu cred că asta ți se trage de la ce-ți spunea mama ta când erai mică, ți-a intrat în subconștient (ca să fac o analiză freudiană). Mie îmi spunea să închid mai repede ușa de la frigider și acum îi înnebunesc pe ai mei cu obsesia asta :)))))
Tomata
da, foarte posibil sa fie asa. si eu m-am gandit ca mama mea “o fi de vina”. 🙂
madlen
Hmmm, eu am trecut prin toate formele si lungimile posibile, de la f cret si scurt, la f scurt si drept filat, la f lung si filat si cret si ondulat plus again toate tipurile de mai sus combinate si rascombinate. Afara nu ies niciodata cu el prins, trebuie sa stea liber si cat mai “acoperitor” pt scalp (de exemplu, daca as iesi cu el prins, as avea senzatia ca sunt cheala). Si tot afara, daca sunt tunsa cu breton cu atat mai bine (in prezent e lung bretonul si pt ca am treaba in perioada adta la biro, il dau intr-o parte). Insa acasa niciodata nu e liber, e prins cu o mega clema, aici din contra, daca il simt pe fata/urechi/ceafa devin crazy. Iar in timpul somnului e si mai rau, fie si un fir ratacit pe ceafa daca-l simt il rup. Pe scurt: cat mai mult mai navalnic mai peste tot – afara, cat mai lipit de cap – inside.
Hai c-a mers apologia pletei in miez de dimineata 🙂 si vineri 🙂