-
Știri din Alzheimerland
Poate ați văzut în sidebar acel banner cu Alzheimerland pe care l-am pus discret, fără fanfară, și care, dacă dați click pe el vă va duce la toate articolele pe care le-am scris de-a lungul timpului despre Alzheimerul mamei mele, despre fricile mele și, în cele din urmă despre Alzheimerul meu. Dacă v-a scăpat, iată că anunț acum existența tag-ului, un loc în care se vor strânge toate articolele legate de ce se mai întâmplă în lumea asta a Alzheimerului, și, bineinteles experiența mea cu boala asta. Poate vă ajută și pe voi, poate sunteți doar curioși de cum evoluează cercetarea în domeniu, poate veți ignora subiectul. Am decis să…
-
Preda – Adevărul ca o pradă, Bogdan Răileanu
Doar dacă ești prima oară pe blogul meu, e o noutate faptul că Preda e incontestabil autorul meu favorit din literatura română. Mai am mulți preferați, dar coroana e a lui. Abia am așteptat să citesc biografia romanțată, dar cu toate astea, după ce am cumpărat-o din România în martie, am evitat-o. Mă chema de pe raft dintre toate celelalte din teancul nou, însă cred că îmi era teamă că ideea și imaginea pe care o aveam eu despre el să nu îmi fie zdrobită (pe principiul ‘nu îți întâlni idolii’). Sau că Bogdan Răileanu nu îl va ridica la înălțimea piedestalului pe care l-am așezat eu pe scriitor. Am…
-
Survival Race Kids – ultima activitate din vacanța mare
Nu ne-am propus să îi încărcăm Adei programul în vacanța asta de vară, însă s-a nimerit să fie foarte ocupată. Ceea ce nu e rău deloc. Citisem acum ceva timp acest articol de pe Republica și mi-a rămas în minte asta: De 5 săptămâni, de când sunt în tabără, cu grupuri de copii până la 14-15 ani, unul nu a întrebat de telefon. Când i-au întrebat părinții de ce, răspunsul a fost mereu acelaşi: “Păi, dacă am avut tot timpul ce face!!’ Cu cât au mai multe de făcut, cu atât stau mai departe de ecrane. Fac o paranteză pentru a povesti un pic despre cum se iau…
-
Instantanee din Berlin – Biblioteca de stat din Berlin
În plimbările mele aproape zilnice pe Instagram, dau de o grămadă de chestii interesante. Am la “Saved” de la rețete și glume până la cărți, biblioteci din toată lumea și locuri deosebite de pe planeta asta. Cum ar veni: liste peste liste. Și încercam eu să fac ieri curățenie că deja erau prea multe, unele ori văzute, ori citite, ori mâncate, ori vizitate. Am ajuns la un reel de mult salvat, în care se prezenta Biblioteca de Stat din Berlin, care e specială nu doar prin aspect ci și prin faptul că nu poți împrumuta cărți cu abonamentul general pentru celelalte biblioteci din oraș. Copilul e în tabăra de călărie…
-
Marea, la trei ore de noi
Când trăiam în Timișoara uneori îi invidiam pe bucureșteni că pot trage oricând o fugă până la mare, fiind așa de aproape de ea. Spun ‘uneori’ pentru că totuși, fiind departe de ea, orice întâlnire era super intensă. De la prima linie albastră, subțire, văzută de pe fereastră trenului, la orizont între cer și pământ și până la învăluirea valurilor, emoția vibra în tot corpul. Ei, cine stă acum la două-trei ore de mers cu trenul până la mare*? Noi. Cea mai aproape ieșire la mare, într-un golf e orașul Greifswald, unde am fost noi acum aproape două săptămâni. Însă nu cu mașina, ci cu trenul. Având Deutschland Ticket**, eu…
