io, io şi iarăşi io
-
A little more action
Sambata noaptea dimineata, pe la 3:59, imi suna telefonul. Ma trezesc din crunta durere ce ma apucase de partea dreapta a capului (si fie vorba intre noi, cred ca de fapt salasluia in fundul ochiului meu drept), caut cu mana mobilul aruncat pe jos si ma chinui sa ma trezesc din somn, spaima si durere. Trecand rapid peste faptul ca cel ce ma sunase sa ma „impace” cu o prietena cu care nici macar nu eram certata (atat doar ca nu mai vorbiseram demult), da!la 4 dimineata, prin capul meu ce ma durea a trecut o idee. De ce nu sunt si eu pe undeva prin vreun club, dansand pana…
-
Retrospectiv
Acum 12 ani: 22 Ianuarie 1996 “De lunea trecuta si pana joi, 18, am fost bolnava. Din clasa au lipsit 17 elevi. Trebuia sa dam lucrare la mate, dar n-am mai dat, deoarece eram prea putini. […] Astazi, mami mi-a dat 2000 de lei sa merg sa cumpar hartie igienica. Am cumparat doua si 1300 mi-au mai ramas sa imi cumpar inel de la Magico. Ma duc sa duc cartea la biblioteca si trec si prin centru, dar asta nu stiu cand va fi.” Acum 10 ani : 24 Ianuarie 1998 “Eu nu fac prea bine. Am asa niste probleme ca nu-mi vad capul. Adica nu le pot spune probleme,…
-
Conform planurilor din copilarie…
Imi place mult sa-mi amintesc de copilarie si sa vorbesc despre ea. Pot sa povestesc multe multe nazbatii si ganduri ce-mi treceau prin capsorul cu caciulita pentru ca anii aceia imi sunt cei mai dragi. Cred ca mi-as da un an din viata sa pot retrai acele vremuri. Sa ma joc de-a magazinul (avem o vanzatoare, multi clienti, un posesor de bicicleta care va fi cel cu aprovizionarea, si pe post de bani, frunze de salcie), de-a dentistul (unde mergeam sa ni se puna plombe de pasta de dinti – needless to say cat de murdare ne erau mainile cand ni le bagam in gura), de-a detectivii (ne urmaream unii…
-
Ai carte, n-ai party
De azi ma duc la scoala iar. Bine, ma duc la scoala iar din octombrie anul trecut. Da’ acusa incepe iar sesiunea si pentru prima data n-o sa am emotii, n-o sa invat de dimineata pana seara, n-o sa ma claustrez in camera mea sa nu mai vorbesc si sa nu mai vad pe nimeni. Ca tot veni vorba de asta, ia sa ma descarc un pic: o luna jumate cat dura stresiunea, nu ieseam afara din casa, decat sa imi plimb cainii si sa ma duc la examene. Mancam de 2 ori pe zi, abia-abia, traiam cu cafea si cu foile in brate. Constiincioasa din fire, mergeam (aproape) la…
-
A quoi ça sert?
Abia acum, Richie, pot sa iti raspund la intrebare. Abia acum ma simt putin in stare si nu as fi ipocrita in cele ce urmeaza sa spun. Sfarsitul anului care a trecut a fost cam sub semnul gandurilor negre, sub zodia negativului, al rautatii si al gunoaielor sentimentale. Nu sunt mandra de asta, nu ma laud, nu vreau sa se mai repete. Nu cred ca vreodata in viata am avut sufletul atat de otravit ca in lunile ce au trecut si sper sa nu imi mai fie nici de azi inainte. Greseala si pacatul au fost ale mele, pentru ca mi-am lasat mintea sa se murdareasca si sa imi imbolnaveasca…













