tomata cinefilă
-
Downton Abbey sau cum să stai treaz până la 6 dimineața
Nu demult îmi făceam probleme că dacă House și Desperate Housewives s-au terminat eu nu voi mai avea la ce să mă uit. Nonsense… De atunci am mai scris despre patima pentru un serial, acum scriu despre patima pentru altul.
-
Inca doua piese de la teatrul mobil
Când voi citiți aceste rânduri, noi suntem în drum spre Grecia. Sau poate am ajuns deja și ne bucurăm de apă și de soare :D. Dar pentru că am promis, iată încă o recenzie a unei piese de la teatrul mobil, experiență oferită de Grolsch. Pentru că eu am fost ocupată cu rezolvarea ultimelor treburi înainte de plecare, am însărcinat-o pe Super Andrea să scrie recenzia, pentru că o știu mare amatoare de teatru. Iată ce zice ea: Ideea unei plimbări cu autobuzul pe căldurile astea nu m-a prea entuziasmat, iar teatrul nu m-a mai atras de la “Romeo și Julieta” încoace, dezamăgită fiind de prestația actorilor. Am decis cu…
-
Primul Sărut a durat 30 de minute
Nu o oră cum credeam eu inițial și cum am și anunțat. Nici n-am apucat bine să mă dezmeticesc că s-a și încheiat. Dar stați că n-am început cum trebuie. 🙂
-
Andreea şi supereroii
Nu ştiu de ce mi-a luat atâta să scriu un post despre un subiect atât de drag mie, dar momentul ales se potriveşte de minune luna asta. Dacă până anul trecut, supereroul favorit era Batman, ei, lucrurile s-au schimbat de când am dat de Iron Man. Toată nebunia cu supereroii a început de când Iubi mi-a zis că aş face bine să mă uit la Iron Man că o să-mi placă. Nu m-am uitat chiar atunci, dar l-am ascultat, şi vai, ce bine am făcut! M-am îndrăgostit iremediabil de Tony Stark, pardon de Robert Downey Jr. în rolul lui Tony Stark şi de-atunci am văzut aproape tot ce-am prins şi…
-
Rookie Blue sau cum să te îndrăgostești de un serial
Da, știu că trebuia să vă povestesc despre make-up session-ul Organique. Da, știu că am mai scris despre seriale săptămâna trecută. Dar dacă nu vă vorbesc AZI despre Rookie Blue e ca și când aș încerca să țin pentru mine bucuria unui nou început de relație. Știți voi, sentimentul ăla de fericire care îți dă ghes să vorbești numai și numai despre EL sau EA, ăla care îți pune un zâmbet tâmp pe față când ești singur pe stradă, ăla care îți pune stăpânire pe gânduri, pe vise, pe fiecare moment când ești treaz.
