• tomata cititoare

    Fahrenheit 451

    Autor: Ray Bradbury Nationalitate: american Titlu original: Fahrenheit 451 Anul aparitiei: 1953 Premii: nu Ecranizare: Fahreheit 451 (1966) Nota mea: 9.5/10 Alte recenzii de acelasi autor: nu În septembrie, Fahrenheit 451 a fost singura carte de la sdc care mi-a atras atenţia. Din nou am lăsat cartea să mă aleagă pe mine, pentru că plănuiam să o citesc mult mai târziu. Deja 3 distopii în decurs de 2 luni e cam mult şi cred că până la Portocala mecanică şi Minunata lume nouă va mai trece ceva timp. M-am declarat deja fană a genului şi n-o să dezmint pentru că Fahrenheit 451 mi-a plăcut la fel de mult ca şi…

  • salată de roşii

    Handmade fantasia – bijuterii

    Reclamă gratuită, dar cu tot dragul. O prietenă bună de-a mea, în sfârşit s-a hotarât şi şi-a pus talentul la bătaie. De atâta vreme am tot bătut-o la cap să îşi facă un blog unde să îşi prezinte creaţiile şi  uite că într-un final mi-a dat ascultare. Pentru că nu pot să n-o laud. Mie îmi plac bijuteriile făcute de ea la nebunie. Şi cum tocmai a fost ziua mea, am primit de la ea un set de margele si cercei de ţi-e mai mare dragul. (le-aş fi făcut şi poze dacă aş fi avut baterie în aparat). Aşa că, dragii mei, dragele mele, mai bine zis, vă prezint Handmade…

  • timişoara mea

    Concurs – concert Vama in The Note

    Aţi aflat deja sau nu, dar Vama vin din nou în Timişoara. Pe 23 octombrie (vineri), tot în The Note, unde au fost şi data trecută, de la ora 23. Şi eu am două invitaţii duble de dat. Pentru asta trebuie să organizez un concurs şi sincer n-am idei noi sau originale. 🙁 Dacă în primăvară ideea era să exemplificaţi cu versuri din Vama sau Vama Veche cele mai dragi amintiri, anul ăsta am mintea goală şi chiar nu-mi vine nimic care să vă solicite imaginaţia sau amintirile. Pentru că vreau ca aceste invitaţii să fie câstigate de oameni care îşi doresc cu orice preţ să fie acolo, de oameni…

  • io, io şi iarăşi io

    Primavara, bunicuta e de fapt o pitipoanca

    Ieri, în drum spre lucru, am auzit la radio o ştire despre elevii unui liceu care se pregăteau să joace 3 piese de teatru pentru nu ştiu ce festival (da, mai dau şi ştiri de-astea nu numai de-alea cu morţi şi accidente). Şi în timpul difuzării ştirii mă gândeam că mi-ar fi plăcut să am curajul să joc in piese de teatru în liceu, şi mi-ar fi plăcut să am profesori care să se ocupe de asta şi care să ne incurajeze să o facem. Poate mi-aş fi descoperit veleităţi ascunse. Cu toate astea, în şcoala primară am jucat câteva roluri de care îmi aduc aminte cu drag. Făceam serbări…

  • salată de roşii

    Mama mea e cea mai tare

    Plănuiesc să scriu postul ăsta de mult, dar tot l-am amânat. De parcă n-aş face aşa cu multe alte posturi care sunt tot in drafturi in stadiu de titlu. Ei, azi i-a venit vremea. Tot vorbind eu cu fetele de prin jurul meu, subiectul părinţi e inevitabil. Mai ales când stăm cu ei şi întâmplările se adună. Una peste alta, printre bârfe şi lamentări, am aflat chestii interesante şi hazlii despre mamele unora. Cu permisiunea lor, două din categoria: “parinţii fac lucruri traznite”. Mama Super Andreei se uita la K1. Nu pierde nici un meci şi e la zi cu toţi luptătorii, le cunoaşte numele de scena şi cu cine…