-
Ada taie cozi
Nu de câini, de pisici sau de fructe. Cozi de oameni. Când eram gravidă, în afară de Bioclinica, nicăieri nu mi-a fost oferită prioritatea de a intra în față pe motiv că na… eram cu burta la gură. Cei de la Registrul Comerțului m-au ținut chiar 5 ore pe coridor pentru că nu aveau chef de lucru, dar să trecem peste asta că mă enervez și n-am chef. De când mă deplasez cu Ada peste tot, fie la Primărie, Finanțe, cofetărie, Auchan, EON, Enel, CEC etc, dacă o am pe Ada în brațe sau în cărucior, despic rândurile și cozile ca Moise Marea Roșie. Niciodată, dar absolut niciodată n-am cerut…
-
Moș Crăciun să se ducă la alții
Că mie mi-a adus tot ce mi-am dorit. Inclusiv lucrurile abstracte, de suflet, dorințele îndeplinite. Când eram adolescentă, aproape vreo 3-4 ani la rând, cu 3 seri înainte de Crăciun, mă proțăpeam în fața geamului și îmi puneam o dorință cu speranța că Moș Crăciun mi-o va îndeplini. Evident că nu credeam în existența lui, dar când îți dorești un anumit iubit, te închini la orice sfânt, nălucire sau biserică pentru a-l cuceri. Nu discutăm aici această apucătură caraghioasă a adolescenței, ideea e că everything turned out fine, ca să zic așa. Nu știu dacă rugămințile mele pentru Moș Crăciun au dus la îndeplinire ce îmi doream, ideea e că…
-
Rușinea de a te întoarce
Odată cu anunțul plecării în Germania, mă simt iar ca în perioada sarcinii când toată lumea mă avertiza sau mă amenința că „vai ce greu îmi va fi”. Dacă la sarcină se pricepea toată lumea, la plecarea din țară, sfaturile și grijile excesive nu vin de la necunoscuți, ci de la cei mai apropiați, care fie filtrează momentul prin propriile experiențe, fie vorbesc din inchipuite sau din bănuieli. Din nou se pierde din vedere că experiențele personale nu se aplică în general, chiar dacă sunt câteva generalități, cu greu doi oameni trec prin aceeași situație în același fel. Pierd din vedere că poate ce i-a frustrat pe ei s-ar putea…
-
Arta de a călători
Autor: Alain de Botton Titlu original: The Art of Travel Traducere: Radu Şorop (Vellant), citită in română Naționalitate: elvețian Gen: non-ficțiune Anul apariției: 2002 Nr. pagini: 258 (Vellant) Citate: Arta de a călători Alte cărți de același autor: – Nota mea: 3/5 Într-un an în care n-am călătorit deloc, mi-am cumpărat Arta de a călători în speranța de a-mi îmbunătăți metodele, dar și pentru a-mi aduce aminte cum se face. De Alain de Botton auzisem numai de bine. Parcă Lavinia era entuziasmată la un moment dat că îi răspunsese pe Twitter la un post, dar mai mult de atât, eram sigură că Madelaine din Intriga matrimonială era obsedată de una…
-
Dragă, Românie,
Sper din suflet ca la anul, de ziua ta, să-ți scriu o scrisoare mai veselă, mai frumoasă, care să nu te întristeze și care să nu te mai critice. Vreau, însă, să îți urez câte ceva și mă rog, crede-mă, chiar mă rog, să ți se îndeplinească. Îți urez ca omenilor care te conduc să înceapă să le pese de cei pe care îi conduc, pe cei care te formează, pe cei care ajung să spună: „România asta de rahat” (cu variantele bine știute). Nu, nu tu ești de rahat ci unii dintre oamenii care locuiesc între granițele tale, pentru că tu nu ești decât un spațiu geografic care îi…
