-
Scrisoare de dor pentru Timisoara
Imi e dor de Timisoara. Acum cu atat mai mult cu cat e in atentia tuturor si e vremea ei sa straluceasca, iar eu nu sunt acolo sa o aplaud si sa ii traiesc vibratiile. O vad mult prea rar pentru a-mi ostoi dorul asta si de fiecare data cand ma intorc e ca si cand as trece intr-un univers paralel. In cealalta viata a mea. Revenirea la Berlin e intotdeauna invaluita in nostalgie. Insa pot (re)descoperi Timisoara in carti. Am vazut Underground TM – Orasul care nu se vede intr-o postare pe Instagram, recomandata de Libraria Cartea de Nisip. Mi se intampla rar sa simt fulgerator dorinta de a…
-
Anne Frank, 8 Martie, Cottbus, restaurante si altele
Sambata trecuta am dezvaluit si cartea surpriza a lunii martie, care va fi prima mea carte de parenting ever. Nu am citit niciuna, dar am incercat si mi-am dat seama ca nu sunt de mine cartile astea. La prima m-am simtit certata un pic si am abandonat-o rapid, iar altele, audiobook-uri, nu m-au prins destul sa merg mai departe. Asa ca sunt curioasa cum merge asta. Insa sa nu credeti ca ma simt o mama atat de buna ca nu as avea ce invata din carti, nu, nici pe departe. Insa prefer sa citesc articole de parenting in loc de carti, pentru ca nu abordeaza atatea subiecte si pot retine…
-
Am jucarie noua
Imi facusem o notita cu o saptamana in urma sa includ in retrospectiva saptamanii trecute si stirea (care am aflat ca nu e tocmai noua) ca a aparut un nou Kindle, altfel decat toate celelalte. Insa pe vremea scrierii notitei, articolul era aproape tot scris si m-am decis sa ii dedic un articol intreg, in special pentru ca trebuie sa laud pe cineva. Deci: am primit un newsletter de la Amazon care ma instiinta ca vor sa prezinte noul membru al familiei Kindle: Scribe. Curioasa, am deschis, am citit si m-am indragostit. Acuma sa ofer putin context: 1. Am un Kindle Paperwhite de 10 ani, in stare foarte buna de…
-
Lectia lui Coconut despre dorinte
Daca ati vazut pe Instagram sau pe blog poza cu un Golden Retriver, pe nume Coconut, poate ati citit si ca a stat cu noi timp de trei saptamani. Dar sa va povestesc de la inceput. Anul trecut prin noiembrie sau decembrie posta cineva pe un grup de pe Facebook ca in februarie pleaca trei saptamani in Tailanda si ar dori sa gaseasca un pet sitter pentru cainele ei. L-am intrebat pe sot ce parere are, el a raspuns ca nu una pozitiva, dar eu totusi am raspuns anuntului si m-am oferit sa il cazez, incurajata fiind si de entuziasmul Adei. (Da, am genul asta de sot, care ma lasa…
-
Post cu multe poze
Ce interesant mi se pare ca de cand m-am ambitionat sa revin pe blog, parca si pe Instagram vreau sa fiu mai activa. Ca sa am ce posta pe blog :)) Doamne… stiu cum suna :)) “De ce ar vrea cineva sa aiba acelasi continut in doua locuri?” ar putea fi o intrebare valida, insa raspunsul l-am dat aici. Si oricum, ca pofta mi-a revenit, unele informatii nu se vor regasi pe Instagram si voi mai scrie si chestii care nu se regasesc acolo. Despre saptamana ce a trecut… s-a incheiat cu o raceala. Cu dureri de gat oribile si cu o noapte nedormita, medicamente multe si stat in pat…
