-
Curs foto in Timisoara
Dati un search pe Google.ro dupa cuvintele astea „curs foto in Timisoara” si o sa vedeti ca nu gasiti nici macar un site al vreunei scoli care sa ofere asa ceva. Cel mult niste discutii pe forum sau anunturi. M-am mai ofticat eu mai demult ca aproape nici o institutie publica din Timisoara n-are un site cu informatii utile, sa se informeze tot omul cu calculator in dotare si sa nu mai sune ca bezmeticu’ in stanga si in dreapta sa streseze functionarii. Daca nu cunosti pe vecina surorii prietenului varului tau, care la randul ei cunoaste alte rude si rubedenii, nu prea ai sanse sa afli de chestii utile…
-
In dulapul unei foste piţipoance
In sfarsit mi-am facut avant si m-am apucat de treaba. Dulapul meu e cam subred si toata gramada de haine ce il incarca nu il ajuta deloc. Asa ca, dupa mai multe zile de autoconvingere si cu putin timp liber la dispozitie, m-am apucat sa fac curatenie intre vesmitele mele cele de toate zilele. Zic bine de toate zilele pentru ca mi-am dat seama ca in ultimii doi ani eu nu mi-am mai cumparat haine de iesit in oras sau ceva mai de fite sa fac senzatie cand ies prin cluburi. De parca m-as mai indeletnici cu de-astea. Dar oricum e foarte frustrant cand sunt invitata pe la vreun chef…
-
Sunt femeia ta, ziiiiuaaaa, noaaapteaaa…
Momentul in care iti dai seama ca intr-o discutie mijeste o revelatie e super misto. Realizezi ca acea discutie nu se intampla doar din plictiseala sau pentru ca n-ai mai schimbat pareri cu un om de prea mult timp si te-ai decis sa il intrebi de sanatate. Un astfel de moment mi s-a aratat mie cand in urma unei conversatii mi-a venit ideea sa scriu pe blog despre reactia unui barbat fata de importanta jobului partenerei sale. Daca formularea asta vi se pare ambigua, abstracta si altcumfel, sedeti blanzi ca acu’ va explic. Am intalnit cateva cazuri masculine ofensate si ofticate pe pozitia consoartelor : „adica cum, dom’le, sa aiba…
-
Chipul unei tristeţi
Ma uit in geamul negru si-mi vad zambetul schingiuit de valurile lui. Imi cunosc zambetul si stiu ca nu e asta. Geamul incarcat de umbra si valurile lui imi fac zambetul sa para bolnav. Imaginea lui e reflexia gandurilor mele, e boala ce il sugruma invinetindu-l. Si totusi ramane acolo, intiparit pe fata mea neagra din geam. Incerc sa ii deslusesc intelesul, sa-mi aranjez gandurile in rafturile mintii. N-am mai facut de mult curatenie si toate sunt aruncate unele peste altele; pe unele trebuie sa le arunc, nu mi se mai potrivesc, pe altele as putea sa le modific pentru a le mai putea folosi putin. Iar pe altele trebuie…
-
Un alt inceput*
Agitata, nerabdatoare, noua, inceputa, zambitoare si curioasa, ma invart prin casa pregatindu-ma sa merg la scoala. E un inceput de an scolar la fel ca oricare altul, cu aceeasi vreme mohorata de 15 septembrie, cu aceeasi nori gata sa planga la cea mai mica sicana a vantului, cu aceleasi fete cu care fumez in baia scolii si cu aceleasi cu care ma intalnesc in spatele alimentarii in orele de chiul. Aglomeratie, flori, microfoane, discursuri care nu intereseaza pe nimeni, promisiuni facute noua insine, toate astea vor face inca o data curtea scolii sa geama de placere, de bucuria reintalnirii si de gandurile negre ce invaluie orice inceput. Bluza gri cu…
