Oameni buni printre oameni răi
Nu mă opresc cu solidaritatea și cu momentele emoționante care au urmat atacurilor de la Paris.
Sunt mult prea multe și prea înduioșătoare să le las să se piardă în mrejele Facebook-ului și ale internetului. Vreau să le am aici aproape, să-mi aduc aminte, să nu uit și să îmi păstrez încrederea în oameni, deși în momentele astea chiar îmi e greu. Mi-e frică de ei…
În descrierea acestui video spune așa: „Acest necunoscut a cântat la pian în această sâmbătă dimineața melodia Imagine a lui John Lennon în apropierea sălii Bataclan. A doua zi după atentatele criminale de la Paris, acest pianist și-a instalat pianul mobil lângă locul cel mai puternic afectat de atacurile din acest 13 noiembrie.” Lacrimi? Râuri.
Il joue «Imagine» au piano devant le BataclanVu sur Le Parisien TV :Cet inconnu a joué au piano ce samedi matin la chanson “Imagine” de John Lennon à proximité de la salle du Bataclan. Au lendemain des attentats meurtriers à Paris, ce pianiste a installé son piano mobile à côté du lieu le plus durement touché par les attaques de ce 13 novembre.
Posted by Le Parisien on Saturday, November 14, 2015
Unul dintre atentate a avut loc la Stade de France, în timpul unui amical între Franța și Germania. Când au ieșit de pe stadion, francezii au cântat La Marseillaise, imnul țării:
Dans un tunnel de sortie du Stade de France, sortie dans le calme…. Et la Marseillaise. #fier pic.twitter.com/DeZalRXgmt
— KARL OLIVE (@KARLOLIVE) November 14, 2015
Și tot din solidaritate, englezii vor cânta imnul Franței marți, pe Wembley. Și ce frumos spune în articol: „În aceste momente grele, solidaritatea alungă micile rivalitați. În timp ce englezii și francezii sunt în general cei mai mari rivali din lume pe terenurile de sport, marți seara se vor ține de mână pe Stadionul Wembley.”+
7 Comments
Metalicat
Foarte frumos ca nu iti mai incape sufletul in piept de atata empatie pentru niste oameni aflati la jumatate de continent de tine. Cand au murit tineri cu care imparteai minim aceeasi limba vorbita, scriai despre cum nu te poti abtine de la ciocolata (ce tragedie!) si alte ra**turi de care nu ii pasa nimanui. Te citeam de ani de zile, a mai rasuflat ipocrizia pe ici pe colo dar acum chiar da pe afara valuri-valuri. Dezamagitor.
Tomata
chiar asteptam pe cineva sa ma critice ca nu am scris despre Colectiv. Chiar ma gandeam cum de nimeni n-a facut-o pana acum si chiar ma asteptam la un comentariu de genul la postul asta.
dar daca vrei o explicatie, pe care nu sunt nicidecum datoare s-o dau, dar o dau pentru ca sigur mai sunt si altii care cred asta despre mine, iat-o: despre Colectiv s-a scris atat de mult si in atatea feluri incat n-as fi facut decat sa repet si eu ce au spus altii. multi au scris cuvintele pe care le-as fi scris eu. am inceput vreo 3 articole, pe cel despre Teodora Maftei chiar am fost la un pas de a-l publica. Dar oricat de tare m-a emotionat si intristat, am decis sa nu scriu nimic despre Colectiv. Sa nu fac trafic cu o tragedie natioanala, ca asta ar fi putut fi o alta acuza care mi s-ar fi putut aduce, la fel cum mi s-a adus cand am scris despre moartea unui copilas de 3 ani. Am decis sa tac pe blog despre asta. As fi putut scrie despre coruptia care ucide, despre nepasare, despre revolta. Eram doar o voce in plus. M-am limitat la a comenta pe Facebook si la a da share opiniilor cu care rezonam.
Cat despre tragedia din Franta, daca ai citi mai atent, n-am scris despre mortii lor, am scris despre solidaritatea care ma impresioneaza. Despre acest sentiment, nu despre cat plang eu dupa francezi, ca nu plang. Chiar am scris asta, dar preferi sa alegi din ce-am scris doar ce iti coafeaza critica. N-ai decat.
Alina Danciu
Eh Andreea, nu ai inteles inca faptul ca lumea se imparte intre mortii nostri si mortii lor? Ca asta inseamna patriotism, sa nu plangi cumva si dupa unul care nu e roman? Sa nu cumva sa indraznesti de altfel sa plangi dupa (sau sa scrii ceva despre) francezi ca na, uite mor oameni si in Liban, Nigeria si peste tot (nu conteaza faptul ca nu a emotionat pe nimeni atentatul din Liban inainte de a se intampla cel din Paris, ci conteaza ca putem sa va spunem voua, celor din Franta sa nu va mai plangeti atat ca uite sunt atentate peste tot in lume, ia, ciocu’ mic!)
Independent de asta, in Paris chiar stau romani, daca asta conteaza, eu sunt romanca si stau in Paris si le transmit toate gandurile mele bune celor care au fost enervati de steagul francez pe Facebook sau de alte asemenea amanunte fara importanta, pana la urma.
Nu ai cum sa faci ceva bun cu asemenea ganduri de doi lei, draga Metalicat, asa cum nu ai cum sa fii luat(a) in serios cand nu semnezi cu nume si prenume. Mai multa deschidere si mai putina ura, zau ca ar fi dragut. Nu aveam de gand sa scriu ceva pe aceasta tema, nici macar la mine pe Facebook nu aveam de gand sa scriu, dar pana la urma de ce sa tac? Voi, astia cu ura, trebuie sa stiti ca gresiti. Si ca daca nu aveti ceva de bun de spus, mai bine taceti.
o femeie
impresionant…
Maria
Clipe grele ,oameni nevinovati care si-au pierdut viata degeaba …:(
lala
Am patit-o si eu, Andreea!
Mi-am pus poza la profil cu steagul Frantei, asa am simtit, mi-a parut foarte rau de ce s-a intamplat acolo.
Luni dimineata cand am ajuns la lucru, m-a luat o colega la intrebari ca de ce am pus steagul la profil si ca ce ipocriti sunt romanii. Evident ca nu m-am justificat, din contra i-am dat ignore.
o femeie
si eu am primit replica la adresa ipocriziei romanilor si steagul fals de pe fb. Am si tin steagul in continuare.
Parisul e unul din orasele mele preferate unde ma duc cu drag; e plin de turisti si iubitori de arta; lovitura in parizieni o resimt ca o lovitura in ‘dragostea’ mea.
Si drama de la Colectiv m-a daramat (chiar daca nu sunt rocker satanist, nici nu merg in cluburi) dar acolo intr-un fel nu ma mira incidentul ca stiam statusul Romaniei in autorizatii prost date; doar si eu vin din tara lui : Lasa ma ca merge-asa. Ma socheaza amplitudinea , carnagiul, dificultatea ajutorului si declaratiilor de fatata, gaurile de aprovizionare medicamente, sectia de arsi nou nouta de la Floreasca ce nu exista etc. etc.
Cele 2 drame nu pot fi comparate. Sunt drame care au distrus oameni si vieti si incredere si siguranta. Doar un insensibil ar vedea din astea motiv sa arate cu degetul, sa urasca, sa comenteze, sa dea vina pe victime (oricare ar fi), sa judece. Am avut oameni in jur care au facut asta, fie in fata fie pe facebook, fie pe mail. I-am sters de pe fb, i-am sters adrese email, de la mine nu mai vad decat un salut si atata. Nu vreau sa fiu inconjurata de asemenea oameni.