-
Expoziţie de sâni
Ziua mult aşteptată a venit. 🙂 Ştiu ca n-aveţi răbdare să citiţi textul postului pentru că pozele sunt mult mai importante decât ce am eu de spus aici. Insă vreau să va cer un singur lucru: abţineţi-vă de la comentarii răutăcioase sau denigrante la adresa fetelor care au binevoit să trimită poze. Anonime sau nu, ele sunt mandre de ce poarta in sutien şi aşa vreau să şi rămână. E inutil să spun ca orice lucru deranjant va fi moderat. Dragele mele, vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o şi vă admir foarte mult pentru curaj, şi normal şi pentru busturi. 😛 Mie una îmi place la nebunie ce…
-
Intermitenţele morţii
Autor: Jose Saramago Nationalitate: portughez Titlu original: As Intermitências da Morte Anul aparitiei: 2005 Premii: nu Ecranizare: nu Nota mea: 8.5/10 Alte recenzii de acelasi autor: Eseu despre orbire N-am crezut că timpul unei alte opere de-a lui Saramago va veni atât de curând, dat fiind faptul că nu prea îmi place să citesc mai multe cărţi ale aceluiaşi autor una după alta sau la distanţe scurte de timp. Dar cum potriveala de acasă nu s-a potrivit cu cea de la schimb de cărţi, m-am nimerit aleasă de Intermitenţele morţii. Aflând că este un alt eseu de genul „ce-ar fi dacă”, specific etichetei Saramago, ţinând seama că prima lectură m-a…
-
A 15-a oară
Impresii de la blogmeet 15 (pentru că am fost totuşi, deşi doar la partea a doua): – am ajuns in Funky când lumea se pregătea să plece – numai bine, că şi-aşa nu ştiam unde era Dublin Express – în Dublin Express, prea puţine locuri – prea mult fum (am ajuns să cred că nu există bar in Timişoara cu o ventilaţie ca lumea, care să facă faţă tuturor fumătorilor) – ce aveau pe stoc nu se potrivea cu ce scria in meniu – până să primesc ceva de băut a trebuit să mă răzgândesc de vreo 5 ori – am sfârşit prin a bea suc de roşii – destul…
-
Cum mi-am petrecut Ora Pământului
În Unirii, cu Andra, prietenii ei, prietenii mei, pe întuneric. Momentul stingerii luminilor a făcut mânuţa de oameni strânşi acolo să se zgâiască la stele prin telescop să aplaude şi să chiuie. Am văzut Saturnul cu inelul lui şi m-am minunat cât de poluată e Timişoara că nici pe semi-întuneric nu se văd stelele. A fost totuşi frumos. 🙂
-
Superputerea mea
Eusebiu îmi dădea demult o leapşă conform căreia să răspund la întrebarea: dacă ai avea o superputere, care ar fi ea? Am uitat să răspund, apoi am amânat şi acum e momentul potrivit pentru că am răspunsul. Dacă aş fi să pot alege o superputere, atunci aceea ar fi sa accept ce nu pot schimba sau să schimb ce pot. Aceeaşi întrebare pentru Molecula, Cireaşa, Nuzzu si Răzvan.
