Am din nou un scop

Sigur* cunoasteti sentimentul ala cand va propuneti ceva si va concentrati toate eforturile pentru a-l indeplini. Stiti exact ce vreti sa faceti, cum sa arate, unde sa fie, ce pasi trebuie urmati. Pentru ca pe langa dorinta exista si certitudinea ca e fezabil, ca puteti controla lucrurile astfel incat sa iasa asa cum va doriti.

Eu l-am avut doar de vreo doua ori in viata: cand am decis sa deschid Libraria si cand am avut toata sufrageria planuita. De fiecare data am simtit ca prind aripi, ca am mintea mereu ocupata si continui sa schimb si sa incerc pana cand ajung la rezultatul dorit. In capul meu. Si apoi in realitate.

Si acum e vorba tot despre casa. De cand am ne-am mutat in Germania, am locuit in 3 apartamente si acum suntem la casa noastra. Pentru ca in chirie nu prea poti face tot ce te taie capul, mereu doar am mobilat fara sa ne gandim cu adevarat ce ne-ar placea. Sa fie practic. Pentru ca stiam ca oricum vom pleca. Acum, in casa noastra, sau mai bine zis “pana acum”, ma confruntam din nou cu starea asta. Nu imi venea nici o idee… Am decis ca anul asta renovam etajul 1, dar cum… urma sa ne gandim. Si toata starea asta de nestiinta si necunoastere a obiectelor si a decorului care ii vor adauga si pronumele posesiv ma sacaia la maxim. Ei, am inceput sa observ tot mai multe lucruri pe care le voiam altfel si m-am urnit: am pus din nou mana pe Pinterest, am vizitat IKEA de mai multe ori, am luat reviste de la Hornbach si Obi si ideile au inceput sa vina una cate una. La un moment dat nici nu mai aveam nevoie de suport material pentru ca imi sareau prin cap ca artificiile. Stiu ce vreau sa fac cu curtea, cu terasa, cu peretii, cu geamurile… stiu ce culori vreau si am in plan chiar si proiecte mici de DIY. Din pacate, nu sunt cunoscuta pentru talentele mele de bricolaj, dar eu tot incerc si sper ca poate-poate.

Ieri m-am apucat sa tai gardul viu de pe o parte a curtii. Nu pentru ca nu iubesc natura, insa gardul viu ia cel putin 120cm din spatiul curtii, insumat de pe ambele parti, si nu e ca si cand avem spatiu de irosit. Imi place la nebunie sa lucrez in gradina si abia astept vremea calduta sa fac si mai multe si sa ma si bucur de stat in aer liber. Stiu ce mobila de gradina vom avea, stiu ce plante imi doresc, stiu ce scot si ce arunc, ce tai si ce replantez. Si astept asta cu un entuziasm pe care nu l-am mai avut de prea mult timp.

Daca ma tine scrisul pe blog, poate va arat si un before & after.

Ah… ma simt bine!

Pe voi ce va mai entuziasmeaza?

________________________________

* Adica sper foarte tare ca il cunoasteti